Haina îl face pe om. Șase secole de istorie vestimentară – moda ca fapt de societate la Muzeul Național de Istorie
https://www.ziarulmetropolis.ro/haina-il-face-pe-om-sase-secole-de-istorie-vestimentara-moda-ca-fapt-de-societate-la-muzeul-national-de-istorie/

Expoziţia „Haina îl face pe om. Șase secole de istorie vestimentară“ (15 mai – 24 august) demonstrează o îmbucurătoare deschidere a specialiştilor Muzeului Naţional de Istorie către totalitatea indiciilor care reconstruiesc portretul unei epoci istorice.

Un articol de Ştefania Dumbravă|26 iunie 2014

Fundamentată pe o premisă la care istoria „serioasă” invită rareori, anume importanța obiectului vestimentar ca instrument de decelare a orientărilor, mentalităților, dimensiunilor culturale și economice ale unei societăți, expoziția propune o meditație jalonată de repere vestimentare asupra istoriei societății românești între secolele XV – XX.

Dintre toate mărturiile unui moment istoric, obiectul textil are cele mai puține șanse să străbată secolele sau, dacă o face, rareori rămâne nemodificat.

El este folosit până la ultima utilitate posibilă, chiar și după ce ansamblul nu mai e utilizabil, fragmentele cele mai reușite și bine păstrate fiind extrase și transformate în altceva. Expoziția conține o dovadă în acest sens: casula (veșmânt liturgic catolic) de secol XVII realizată din mai multe fragmente de țesături laice, între care și unul de față de masă italiană.

Expunerea permanentă a Muzeului Național de Artă include, de altfel, un exemplu celebru al acestei practici obișnuite: caftanul din catifea venețiană albastră, broșată cu fir de argint aurit. Considerat astăzi o donație a lui Neagoe Basarab pentru mănăstirea Bistrița, el a fost găsit acolo de Alexandru Odobescu, în 1860, transformat în acoperământ pentru racla moaștelor Sf. Grigore Decapolitul.

Fragment tesatura (sec.XV), din mormantul lui Alexandru cel Bun

Fragment de țesătură din mormântul lui Alexandru cel Bun, mănăstirea Bistrița (sec. XV)

Deși doar textilele laice pot fi transformate în unele religioase și niciodată invers, datorită respectului de care se bucură obiectele de cult, acestea din urmă nu sunt complet la adăpost de intervenții care să pună la încercare atelierele de restaurare în reconstituirea formei originale. Există și un circuit al textilelor în interiorul cultului religios, piesele mari fiind decupate și transformate sau reintegrate în unele mai mici.

Având în vedere aceste considerente, vizitatorul își poate explica numărul redus de textile anterioare secolului al XVII-lea prezente în expoziție (ca și în patrimoniul general), precum și faptul că majoritatea celor păstrate provin din morminte sau sunt piese religioase.

Aceste două utilizări sunt, realmente, singurele care le dau șanse de supraviețuire. Devin cu atât mai interesante, prin urmare, fragmentele de costum din secolul al XV-lea și începutul celui de-al XVII-lea, găsite în morminte de la Bistrița, Probota, Mirăuți sau Fântâna Mare, iar imaginea asupra gustului fastuos al elitei românești medievale este completată de încălțămintea și acoperămintele de cap din aceleași surse.

Pe măsură ce momentul de origine al pieselor se apropie de prezent, expoziția include piese tot mai numeroase și mai bine păstrate. De la costumele de influență orientală din secolul al XVIII-lea, care par filigranuri aurite purtabile, și până la orientarea hotărâtă spre costumul occidental în veacul al XIX-lea, cu redingotele și pălăriile tricorn sau bicorn aferente, vizitatorul este plimbat mental prin zorii modernității românești, cu polaritățile și deciziile sale culturale.

Casula (sec. XVII)

Casula (veșmânt liturgic catolic) (sec. XVII)

Nume mari ale foștilor posesori ai exponatelor ajută la această reconstituire: de la Alexandru Ioan Cuza la membri ai familiei regale (regii Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea, reginele Elisabeta și Maria), de la personalități culturale (implicate mai mult sau mai puțin în viața politică) precum Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu, la figuri militare precum generalul Averescu, costumele prezentate devin trăsături componente ale unor portrete istorice.

Eleganța vestimentară a reginei Maria, adusă în prim-plan de rochia din mătase, catifea și satin, nu poate să nu amintească pasajele din memoriile sale care tratează această înclinație către modă. În aceeași măsură în care era femeia cu gusturi rafinate, regina Maria era însă și cea care nu s-a speriat de datorie în Primul Război Mondial, după cum amintește rochia sa de soră de caritate.

Ansamblul de costume militare reușește, la rândul său, trecând prin toate gradele și personalul auxiliar, să reprezinte istoria întregii armate românești până la cel de-Al Doilea Război Mondial.

Pipiri (sec. XVIII)

Pipiri (veșmânt oriental feminin) (sfârșitul sec. XVIII)

Reconstituirea multilaterală a orizontului de viață, preferințe și înclinații ale societății românești dintre secolele XV-XX își găsește, prin diversitatea proveniențelor sociale, profesionale și cronologice ale exponatelor, expresia fidelă în expoziția dedicată istoriei costumului elitelor din spațiul românesc de Muzeul Național de Istorie.

Expoziția poate fi vizitată la parterul muzeului până pe 24 august și este completată de un demers inedit în spațiul expozițional românesc, muzeul invitând publicul să participe la organizarea unei micro-expoziții în cadrul manifestării curente.

Doritorii pot propune piese în acest scop, cu condiția ca ele să fie anterioare anului 1980, contactând secția Patrimoniu a muzeului la numărul de telefon 021.315.82.07, interior 1023. Pentru vizitatorii celor Șase secole de istorie vestimentară, această completare a tabloului istoriei costumului în spațiul românesc nu poate să fie decât o încununare binevenită și așteptată cu nerăbdare.



06
/11
/15

Tabloul "Paulette Jourdain", unul dintre ultimele tablouri realizate de pictorul modernist italian Amedeo Modigliani, a fost vândut cu 43 de milioane de dolari la o licitaţie intitulată "The Collection of A. Alfred Taubman: Masterworks", organizată de casa Sotheby's, la New York.F

04
/11
/15

Vernisajul Expoziției „Lada cu zestre. Nunta – cultură și tradiție din Nordul Rusiei”, organizat de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” și Muzeul Etnografic din Sankt-Petersburg, va avea loc la București, str. Şos. Kiseleff, nr.28-30, sector 1, pe 5 noiembrie, la 12.00, Sala Gheorghe Focsa. Expoziţia va fi deschisă publicului pana la 29 noiembrie. Aceasta […]

03
/11
/15

Pe 4 noiembrie, la ora 20:00, Teatrul de pe Lipscani inaugurează cel mai nou spaţiu al sau: Lipscani Atelier Alternativ. Pe scena Sălii Atelier a Teatrului de pe Lipscani, veti putea urmări producţii ale unor tineri regizori şi actori, experimente teatrale şi alte manifestări culturale menite să promoveze tinerele talente din lumea culturală autohtonă.

03
/11
/15

Expoziția de fotografie London Unedited - A Series of Unphotoshopped Photos by Tedora Maftei a fost vernisată, luni seară, în prezența a numeroși prieteni și colegi ai fotojurnalistei, precum și a numeroși bucureșteni care au aflat despre eveniment de pe paginile de socializare. Expoziția, deschisă la London Street Atelier, cuprinde 23 de fotografii realizate de Teodora Maftei în luna august la Londra și a fost organizată în scop caritabil.

02
/11
/15

În cadrul Festivalului Naţional de Teatru, ediţia a XXV-a, în sala Sala Cupola de la Teatrul “Metropolis” din București, a fost vernisată expoziția „Gellu Naum 100”, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la naşterea marelui poet, prozator, dramaturg și traducător. Au fost prezenți Oana Pellea, Cristina Casian, Marin Moraru și David Esrig.

29
/10
/15

Cum mergi spre Teatrul Naţional “I.L.Caragiale”, Sala Media, în foaier, aripa Intercontinental, în partea stângă, pe doi pereţi faţă în faţă, nişte poze vechi, alb negru, se privesc faţă în faţă. Privirea îţi pică pe peretele din faţă, unde apare figura marelui actor Amza Pellea din filmul “Mihai Viteazu”, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Urmează poze de pe platoul de filmare la “Dacii”, din alte filme din studenţie, din teatru şi din nelipsitul „Nea Mărin”.

27
/10
/15

Cum urci scările spre sala Studio, de la etajul întâi al Teatrului Național din București, pe pereți atârnă niște tablouri fără rame, doar cu titlul scris în partea de jos. Pe un fond alb, la o simplă privire vezi puncte, cercuri, linii. Sunt niște semne ce se încheagă într-o figură pe care o recunoști, pentru că e de notorietate. Sunt „graficaturile” lui Horațiu Mălăele.

04
/10
/15

Un grup de artiști din domenii diferite vă prezintă lansarea EXOD 2.0 #jocdesocietate – o instalație performativ-documentară despre situația mamelor românce plecate la muncă în Italia.

01
/10
/15

Între 12 și 18 octombrie, pentru o săptămână întreagă, creativitatea românească devine personaj principal în viaţa Bucureștiului. Cei mai influenți lideri ai industriilor creative din România și Europa de Est întâlnesc antreprenorii inovatori și publicul curios la prima ediție Creative Est.

30
/09
/15

La parterul Muzeului Suțu puteți vedea expoziția de fotografie “Începuturile fotografiei la București. Maeștri și imagini din secolul al XIX-lea”. Povestea unui Bucureşti ce devenea un Mic Paris, alcătuită din cioburi de viaţă, din jurnalele şi memoriile celor care au trăit atunci, începe în 1820 şi are în centru un mecanismul seducător al unei lumi aflate între bal şi teatru.

25
/09
/15

Fundația “Domeniul Otetelișanu”, în parteneriat cu Galeria Danaart și Arts United, anunță vernisajul expoziției “În câmp electric”, eveniment care va avea loc miercuri, 30 septembrie, de la ora 19.00, în Galeria Teatrului Odeon din București (Calea Victoriei 40-42).

18
/09
/15

Pe data de 15 septembrie, în incinta Manasia Hub din Bucureşti, Asociaţia VIRA a dat startul seriei de evenimente culturale desfăşurate sub titulatura „Serile Housing Stories” din proiectul „Case Vii. Diversitatea culturală a spațiilor de locuit din București și împrejurimi”.