Henry Johnson, un Prinț Mîșkin rătăcit în secolul 21
https://www.ziarulmetropolis.ro/henry-johnson-un-print-miskin-ratacit-in-secolul-21/

Un bărbat vrea să-şi ajute un prieten aflat la închisoare. Se cunosc din tinereţe şi crede că oricine merită o a doua şansă. De aceea, intervine pentru el la partenerul lui de afaceri, în speranţa că va fi de acord să-i ofere un job.

Un articol de Monica Andronescu|11 martie 2024

Acesta ar fi, pe scurt, începutul unei povești cu un ritm nebun, cu acumulări rapide și schimbări de situație și care sfârșește într-o explozie, pe care nimic n-ar fi anticipat-o în primele minute.

După ce a avut premiera mondială în Venice, California, în toamna anului trecut, cea mai recentă piesă a dramaturgului David Mamet, deținător al unui premiu Pulitzer și nominalizat la premiile Tony, „Henry Johnson”, acest text superb despre manipulare și (ne)încredere, despre victime și slăbiciune, despre toleranță, bunătate și puterea lor de a se transforma în demoni, este pus în scenă acum la Teatrul Metropolis, în regia lui Eugen Gyemant și avându-l ca protagonist pe Șerban Pavlu. Vlad Zamfirescu, Sebastian Marina și Costi Apostol vor fi, pe rând, față în față cu acest personaj uimitor, un fel de Prinț Mîșkin de secol 21, dar care l-a pierdut pe Dumnezeu.

Acest cel mai recent text al lui Mamet este, în esență, un text despre violență și despre personalități ratate. Despre oameni a căror fragilitate interioară, hrănită cu lozinci ale unei lumi pe care n-o înțeleg, îi poate conduce să arunce lumea în aer. Povestea este, în fapt, odiseea contemporană a unui bărbat singur, care confundă prietenia cu manipularea, care confundă sacrificiul și toleranța cu furtul, o ființă nu atât imorală cât lipsită de repere în ceea ce privește moralitatea. Iar traseul lui în pași alerți dintr-o companie de succes până la dezastrul final este imposibil de oprit, pentru că, înainte să fie o victimă a celorlalți, el este o victimă a lui însuși. Și e absolut superbă imaginea din finalul spectacolului de pe scena de la Teatrul Metropolis, în care, stând în mijlocul dezastrului, Șerban Pavlu, în rolul Henry Johnson, privește în jur cu o mândrie care-ți dă fiori și spune mândru: „uite ce dezastru am evitat!”.

Curat și limpede, spectacolul lui Eugen Gyemant prioritizează textul, așa cum îi place celebrului dramaturg care în diverse ocazii a vorbit despre cât de important este pentru el care regizorul să-i respecte textul. Iar prima scenă, între Henry Johnson (Șerban Pavlu) și asociatul lui din business, interpretat de Vlad Zamfirescu, este electrică. Un ping-pong de replici prin care, încet-încet, iese la iveală personalitatea fiecăruia dintre ei și aproape pe nesimțite incapacitatea de a deosebi binele de rău, ascunsă printre replici extrem de coerente, se insinuează ca un adevăr căruia, la finalul scenei nu-i mai poți rezista. Bunătatea sau înțelegerea sau toleranța devin una cu neputința.

Urmează scenele din închisoare, în care Henry Johnson întâi față în față cu un coleg de detenție, interpretat de Sebastian Marina, apoi cu un gardian, interpretat de Costi Apostol, continuă să alunece tot mai jos, până la ultima treaptă. O ființă în derivă, fascinată de forța cuvintelor fiecărui partener de dialog, până într-atât încât îi devine victimă, un bărbat care la începutul spectacolului pare bine așezat într-o poziție socială confortabilă, se dovedește încet un om cu mult mai multe umbre decât ai bănui. Și cu o latură întunecată care nu se manifestă decât atunci când se află în poziție de satelit… și întunericul altcuiva îl activează pe al lui.

Ideile să răstoarnă tăioase și ascuțite și minciuna are mai multe fețe. Și inocența la fel. De fapt, se poate vorbi de inocență atunci când aperi un criminal? Există inocență în crimă? Ai dreptul să iei viața unui om care, deși a ucis, ți-a pus pistolul în mână având încredere că-l vei salva? Ce înseamnă prietenie și până unde poate merge ea? Există o justificare în furt atunci când vrei să salvezi un prieten? Există o justificare în intoleranță atunci când un prieten a făcut o greșeală? Unde se sfârșește binele și unde începe răul? Mergeți la Teatrul Metropolis să vedeți un spectacol ca o dezbatere de idei în spatele cărora violența mocnește în fiecare clipă. E nevoie doar de o scânteie pentru ca explozia să se producă…

Foto: Andrei Gîndac

01
/11
/24

Începutul anului 2025 aduce în atenția publicului un eveniment unic, ce va reuni două figuri emblematice ale cercetării științifice și spirituale contemporane. Profesorul neurolog și psihiatru Dumitru Constantin-Dulcan, autorul cărții „Inteligența materiei”, și Neale Donald Walsch, autorul celebrei serii internaționale „Conversații cu Dumnezeu”, vor oferi o experiență de neuitat la Sala Palatului.

31
/10
/24

Festivalul SoNoRo începe mâine, 1 noiembrie 2024, cu un concert care deschide ediția nr. 19, intitulată Ex libris, la Palatul Bragadiru. Concertul „Păstorii nopții”, inspirat de cartea cu același titlu a scriitorului brazilian Jorge Amado, va fi susținut de Alexis Cárdenas & RECOVECO. Festivalul se va desfășura în București până în 11 noiembrie, apoi va continua în Cluj-Napoca în perioada 12-17 noiembrie.

30
/10
/24

PROFIL Pe actorul Robert Oprea îl puteți vedea la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești, în spectacole precum „Ivanov” sau „Birlic”. De asemenea, îl puteți descoperi în „Cântăreața cheală” sau „Crimă la Howard Johnson”. Mai nou, face parte din distribuția spectacolului independent „Orfani” de Dennis Kelly, regizat de Laura Ducu, găzduit de Teatrelli. Despre provocările aduse de noul rol și despre drumul său în teatru am discutat într-un dialog pe care vă invităm să-l citiți.

30
/10
/24

Pe 22 octombrie 2024, la ora 17.00, Asociația Narative a lansat website-ul www.lumilaintersecții.ro în cadrul unui eveniment public care s-a desfășurat la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara.

29
/10
/24

Anastasia Dade este actriță și aduce pe scenă autenticitate și emoție în rolul său din „Papiloma Party”, un proiect care deschide discuții despre educația sexuală și sănătatea publică.

29
/10
/24

Institutul Cultural Român a acordat duminică, 27 octombrie, în cadrul celei de-a XII-a ediții aFestivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași – FILIT, pentru al treilea an consecutiv, Premiul pentru cea mai bună traducere a unei cărți din limba română, inițiativă a Institutului Cultural Român care urmărește recunoașterea impactului literaturii române în lume, prin efortul exemplar al traducătorilor, excelenți ambasadori ai cărților românești în afara granițelor țării.

23
/10
/24

Timp de trei zile, între 1 și 3 noiembrie, Bucureștiul va fi transformat într-o platformă de expresie culturală, care va aduce arta în prim-planul vieții urbane, cu evenimente desfășurate în diferite locuri din oraș, la care accesul este gratuit.

23
/10
/24

Editura Litera anunță, în regim de sincronicitate cu edițiile internaționale, apariția volumului „Patriot”, memoriile disidentului rus Aleksei Navalnîi. Cartea, îngrijită de soția acestuia, Iulia Navalnaia, reprezintă un moment în sine în istoria recentă și în lumea editorială.

22
/10
/24

Pornind de la arhiva de istorie orală coordonată de scriitoarea Smaranda Vultur, un grup multidisciplinar de artiști recontextualizează povestea Anei Cumpănaș, o veritabilă femme fatale din Banat, care a contribuit la uciderea celui mai mare gangster din America, John Dillinger, în 1934, la Chicago.