Horaţiu Mălăele: „suntem o ţară tristă plină de umor, iar uneori suntem o ţară numai tristă”
https://www.ziarulmetropolis.ro/horatiu-malaele-suntem-o-tara-trista-plina-de-umor-iar-uneori-suntem-o-tara-numai-trista/

Actorul Horaţiu Mălăele spune că este greu să joci comedie în zilele noastre, pentru că „suntem o ţară tristă plină de umor, iar uneori suntem o ţară numai tristă”. „Suntem o ţară tristă plină de umor. Uneori suntem o ţară numai tristă. Este greu să joci şi în comedie şi în dramă. Dar comedia este […]

Un articol de |18 octombrie 2012

Actorul Horaţiu Mălăele spune că este greu să joci comedie în zilele noastre, pentru că „suntem o ţară tristă plină de umor, iar uneori suntem o ţară numai tristă”.

„Suntem o ţară tristă plină de umor. Uneori suntem o ţară numai tristă. Este greu să joci şi în comedie şi în dramă. Dar comedia este puţin mai dificilă, pentru că necesită mai multe soluţii, ţine de un anume ritm, de o anumită dinamică. Drama este mai alandala. Am fost antrenat pe culoarul comediei din raţiuni de programare a repertoriilor. Apoi am fost prizat ca actor de comedie. Nu ştiu dacă sunt neapărat un actor de comedie şi nici nu ştiu ce înseamnă acest lucru pentru un actor. Îmi face mare plăcere să joc şi comedie şi dramă şi mă bucur că Festivalul Internaţional de Film „Comedy Cluj” nu este eminamente de comedie şi îmbină cele două genuri în mod fericit”, a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, actorul Horaţiu Mălăele.

În opinia sa, dacă vor fi texte bune şi oameni antrenaţi să facă bine comedie, vom avea şi un val al comediei în cinematografie. „Avem actori de comedie statornici. Dar trebuie să îi vedem, să inventăm pentru că atunci când se fac numai câteva filme şi ele arcuiesc numai drama şi mizeria României, este greu să mergem la actori de comedie. Este problema scenariilor şi a pauperităţii în cinematografia română. Bănuiesc că făcând o sută de filme, este imposibil să nu găseşti în această cantitate două filme bune, eventual de comedie”, a spus Mălăele.

El a evidenţiat că nu a fost niciodată atras de proiecte scenice nonconformiste şi nici nu a dorit să intre în competiţia de regie de spectacole de operă, deşi i s-au făcut propuneri ferme. „Nu este bine ca un creator să încerce să schimbe lucrurile pentru a fi la modă. Nu vreau să fiu la modă, vreau să-mi văd de treaba mea. Vreau să fac spectacolele mele de teatru, aşa cum vreau să-mi fac filmele. Am înţeles minimalismul şi chiar l-am aplaudat. Dar nu am încercat niciodată să fac acest lucru. Este ca şi când desenând ai vrea să pictezi ca Pollok (Jackson Pollock 1912-1956, cunoscut pictor american, exponent al expresionismului abstract – n.r.) numai pentru că el a avut succes. Sunt mult mai interesat să fiu impresionist decât să fiu futurist sau suprarealist, deşi apetitul meu pentru literatură este în zona suprarealismului”, a explicat marele actor.

Horaţiu Mălăele a amintit că va termina la mijlocul lunii decembrie filmările la „Funeralii fericite”, pe un scenariu de Adrian Lustig, iar premiera va avea loc în luna mai 2013. În prezent, are o propunere din partea unor producători din Italia să facă un film despre renumitul actor şi regizor Vittorio de Sica (1901-1974). Pe de altă parte, el regretă că nu a acceptat propunerea lui Vlad Mugur, din 2001, de a juca în spectacolul cu piesa „Hamlet” de Shakespeare.
„Am avut autoritatea deciziei de mic actor. Şi mi-am ales rolurile. Am avut nouă propuneri să joc în Hamlet de Shakespeare, una dintre ele venind dinspre Cluj, din partea unuia dintre cei mai mari regizori ai ţării, Vlad Mugur
(1927-2001), dar atunci eram angajat în alte proiecte, iar toamna, când le-am finalizat, marele regizor s-a stins din viaţă”, a spus Horaţiu Mălăele.

Referindu-se la pelicula cu spectacolul „Căldură mare” de Ion Luca Caragiale, în interpretarea actorilor Toma Caragiu şi Marin Moraru, Mălăele a arătat că această capodoperă s-a pierdut. „Cei ce trebuia să o conserve şi protejeze au făcut pe această peliculă o altă înregistrare şi au distrus-o. Nu ştiu dacă epigonii, eu sau alţii, trebuie să începem un proiect în care să jucăm noi în ‘Căldură mare'”, a declarat actorul.

 

Sursa: AGERPRES

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.