„iHamlet” – a fi sau a nu fi adolescent
https://www.ziarulmetropolis.ro/ihamlet-a-fi-sau-a-nu-fi-adolescent/

Săptămâna trecută, un student la Medicină s-a despărţit de viaţă într-o cameră de cămin din Grozăveşti. Într-un bilet de adio, a lăsat lumii o ultimă frământare – perspectiva de a nu fi niciodată un medic bun. A murit prin sufocare, aşa cum, printr-un tragism poetic, a şi trăit.

Un articol de Diana Trăncuță|16 noiembrie 2016

Cum altfel, dacă nu asfixiat de propriile neliniști, și-a dus acest tânăr puținele zile în care a fost pe pământ? În final, rămas complet fără aer, a trecut de la a face experimente pe cadavre la a fi el însuși unul.

Deznădejdea asta maladivă, fatală, n-ar trebui să cuprindă niciun om, dar cu atât mai puțin unul care mai are, teoretic, atâtea alte mici deznădejdi de cunoscut – o restanță, un metrou ratat, o insomnie, un prieten în minus. Ești tânăr, te amăgești că ești etern și din visarea asta se presupune că ar trebui să te trezească primul fir de păr alb, nu moartea.

Uneori îmi imaginez că sunt mort se tot repetă și pe scena Teatrului Excelsior. Ce e cu tinerii și cu macabrul? iHamlet, spectacol de teatru multimedia centrat pe un personaj, H, un băiat dezamăgit de propria viață, creionează un posibil răspuns. Născută dintr-un teribilism specific adolescenței, atitudinea relaxată în fața sfârșitului ultim cere, de fapt, destulă compătimire din partea celorlalți. E prea devreme pentru a nu mai avea nimic de pierdut, de câștigat, de iubit.

iHamlet vorbeşte despre o realitate adolescentină de care cu toții am auzit, însă acest lucru nu o face mai uşor de suportat. Situarea într-un cerc închis, unde nu se mai vede, ca soluție, decât moartea, e cauzată de o dramă familială. Aici intervine, subtil, paralela shakespeariană. După divorțul părinților lui, dialogurile zgomotoase pe care H le are cu mama sa, pe care refuză să o vadă cu un alt bărbat, amintesc de furia vindicativă a lui Hamlet, cel originar. Ceva e putred în tinerețea lui H, doar aşa se poate explica imaginea vizuală pe care el însuşi o proiectează în minte ─ creierii împrăştiați pe pereți ai străinului din viața mamei lui.

Fragmentarea subită a familiei creează retrospective ale trecutului, momente ideale, cu mers la plajă și cu soare. În zadar se încearcă însă ancorarea în aceste amintiri tot mai șterse, viața nu se lasă impresionată de fericirile de scurtă durată. Relația conflictuală dintre fiu și mamă, lipsa unei relații reale între fiu și tatăl permanent ocupat ─ teme dintotdeauna valide, în multe cazuri, sub diverse forme ─ dau un personaj profund paralizat de singurătate. Iubirea, cea care l-ar putea salva, devine, în cele din urmă, o joacă, un motiv de plictiseală, o superficialitate pe care vârsta o poate scuza.

Universul interior al lui H e parte dintr-un spațiu mai larg, în care se întâmplă diverse ─ două camioane de suc se ciocnesc pe o autostradă, o femeie, în China, naște singurul copil la care are dreptul, o alta primește, pentru prima oară în viața ei, o palmă; pe fundalul acestei treceri prin viața lumii, Planeta Albastră se rotește pe un ecran invizibil, cucerind sala. Luând ca reper acest simbol al unui întreg măcinat de probleme și de întâmplări, angoasele lui H nu-l fac pe adolescent cu nimic mai special față de restul omenirii. Decepțiile lui îl pot oricând doborî, dar la fel de mult îl pot și ridica. Asemeni shakespearianului Hamlet, închis într-o coajă de nucă, ceea ce, raportat la lume, ar putea fi chiar propria viață, H s-ar putea crede, într-adevăr, regele nemărginirii, dacă nu ar fi însă visele urâte. Dacă n-ar fi mama și intrusul. Dacă n-ar fi tatăl care uită de ziua lui de naștere. Din fericire, povestea lui H lasă un final deschis, ceea ce e cu atât mai bine cu cât în primele rânduri ale sălii stau numai adolescenți. Poate cei mai descurajați dintre aceștia, dacă vor fi, se vor mulțumi cu șansa pe care dramaturgul o dă personajului, și deci, implicit, și lor.

DISTRIBUȚIA: Catrinel Bejenariu, Gabi Costin, Vlad Logigan, Vlad Pavel

REGIA: Catinca Drăgănescu

SCENOGRAFIA ȘI COSTUMELE: Bogdan Costea

DRAMATURGIA: Elise Wilk

După divorțul părinților lui, dialogurile zgomotoase pe care H le are cu mama sa, pe care refuză să o vadă cu un alt bărbat, amintesc de furia vindicativă a lui Hamlet, cel originar.

Foto: Alina Ușurelu

 

21
/09
/22

Festivalul Bucharest Fringe – Maratonul Teatrului Independent, Ediția a 12-a, se va desfășura între 23 septembrie – 2 octombrie 2022 în aproape toată rețeaua de teatre independente din capitală, adică la Teatrul Apropo și la teatrele partenere: Teatrul Godot, unteatru, Teatrul În Culise, Teatrul Infinit, Linotip – Centru Independent Coregrafic, The PUB Universității, dar și la Teatrul Bulandra.

21
/09
/22

În perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, Institutul Cultural Român de la Paris organizează expoziția „INTROSPECȚII/INTROSPECTIONS” a artiștilor români Suzana Fântânariu (pictură, grafică, instalații), Anca Szönyi Thomas (fotografie, mixed media) și Dorin Crețu (pictură, fotografie digitală). Curatori sunt Ludwig Otte și Anca Szönyi Thomas.

21
/09
/22

În luna octombrie, la History Channel puteți urmări un documentar despre aurul dacilor, un nou sezon din emisiunea „Așii amanetului”, un film despre viciile pe care le împărtășim și o istorie a armelor.

21
/09
/22

Cel mai renumit festival de jazz din România a ajuns la a 50-a ediție. Sibiu Jazz Festival reprezintă o întâlnire cu istoria, cu capitole scrise pe note înșirate peste jumătate de secol. În perioada 25-30 octombrie (începând de marți până duminică) jazzul va suna în inima Sibiului, în spațiile deja consacrate și cunoscute precum: Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul Național ‘Radu Stanca’, Biblioteca Județeană ASTRA, Biserica Evanghelică ‘Sfânta Maria’ și Centrul Istoric (parada de jazz).

21
/09
/22

Pentru trei zile, 23-25 septembrie 2022, Asociația CRIES a pregătit un spațiu pentru o varietate de experiențe în ritm „la pas" și un program ce oferă multiple perspective despre legăturile dintre hrană, cultură și consum durabil, dorind să inspire comunitatea locală și să se lase inspirați de toate experiențele și acțiunile care ne permit să încetinim ritmul de consumare a resurselor noastre și ale planetei.

20
/09
/22

Yasmin Levy, legenda muzicii iudeo-spaniole, revine în decembrie în România după 10 ani de la primul concert. Prima sa apariție artistică în România a avut loc în 2011 în cadrul Festivalului Internațional George Enescu de la București. Artista din Israel va susține un concert pe 11 decembrie la Sala Palatului din Capitală alături de chitaristul său și Orchestra Metropolitană București formată din peste 80 de artiști, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga.

20
/09
/22

Dulce Pontes, regina muzicii fado, revine în România într-un spectacol extraordinar pe 10 decembrie la Sala Palatului din București. Celebra cântăreață portugheză a mai încântat și în 2015 spectatorii români, promițând atunci că va reveni.

20
/09
/22

Maia Morgenstern, Medeea Marinescu, Emilia Popescu,  Florin Piersic, George Mihăiţă, Alexandru Repan, Marius Manole, Ştefan Bănică,  Demeter András,  Pavel Bartoş,  sunt actorii care s-au alăturat sau revin în 2022 în proiectul Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet.