Îl iubiți pe Alex Tocilescu?
https://www.ziarulmetropolis.ro/il-iubiti-pe-alex-tocilescu/

Se joacă la POINT spectacolul „Bun de export”. În regia Catincăi Drăgănescu. Cu actorii: Silvana Negruţiu, Crina Ene, Constantin Dogioiu şi Alexandru Zob. După un text despre Alex Tocilescu scris de Alex Tocilescu (din care rezultă că e foarte greu să nu îl iubeşti pe Alex Tocilescu – şi aşa e, e foarte greu).

Un articol de Andrei Crăciun|12 martie 2018

Pe mine m-a chemat Zob. Pe Zob l-am întâlnit în parcare, căci suntem vecini (stă cu un etaj mai sus). Am un autoturism proprietate personală care stă în parcarea din fața unui bloc din mahalaua Teilor, mai trec din când în când pe acolo, să mă uit la el (n-are baterie, nu mai pleacă).

Așa m-a găsit și Zob, mă uitam la mașina mea mică și îmi aminteam de anul 2005, când și eu, și ea eram tineri.

Actorul avea un ghiozdan în cârcă. L-am întrebat unde pleacă și mi-a zis că în America de Sud. Aha, am zis. Bravo, să ai grijă pe acolo, am zis.

Câteva luni mai târziu, când eu încă îl credeam în America de Sud, îmi scrie Zob: vrei să vezi spectacolul ăsta după piesa lui Tocilescu?, e cu mine. Bine, am zis.

Strict textual, Bun de export este un splendid delir autobiografic, narcisist și amuzant.

Tocilescu dramaturgul relatează povestea a trei generații de Tocilești – Alecu, bunicul, doctor în boale interne (specializare în sifilis), care a învățat carte pe la Paris, Alexandru, tatăl, marele nostru regizor, și el, Alex, copil crescut în Germania, însurat apoi cu o poloneză și ajuns la maturitate să trăiască pe banii nevestei pe la New York.

Din fericire, Alex lasă poloneza, lasă New York-ul, se întoarce la el în bloc (pe Dr. Felix) și trăiește aici. Printr-o campanie inteligentă de ademenire a locatarilor în etate și nu numai devine chiar președintele asociației de proprietari.

Intră în publicitate și, dovedindu-se deștept pe internet (cu pisicile personale și nu numai), atinge o oarecare faimă, cu formația lui (Aeroport) dă chiar un șlagăr (Simona Ionescu), își reface și viața, mai scrie niște cărți.

Intră și în politică (în Partidul Bun), se visează primar și încearcă să înțeleagă ce e în capul tinerilor români care tot vor să plece din țara noastră și să umble de nebuni prin lume după cai verzi pe pereți. Și cam asta ar fi viața lui Alex Tocilescu (ajuns, când?, deja la patruzeci de ani).

Ar fi bine și atât, dar la Tocilescu teatrul începe abia înspre epilog, încolo. Are ceva gogolian scrisul dumnealui. Adică, na, am mai auzit autobiografii (foarte puțin) romanțate, am mai auzit povești cu oameni care pleacă, se întorc, pleacă iar și tot așa.

Arta începe însă abia când Tocilescu, președintele asociației de proprietari, închide blocul și nu mai lasă pe nimeni să iasă din el. Arta începe când Tocilescu dramaturgul se refugiază în imaginar și creează acolo.

Spectacolul, acum. Catinca Drăgănescu are de ani de zile o direcție în teatrul românesc, întâmplare rară în această lume haotică. Ne pune în fața ochilor (dar și în spatele lor, desigur) oglinda care ne arată problemele importante ale societății noastre aflată într-o criză care nu mai trece și într-o tranziție către nu-mai-știm-ce.

Actorii: Zob – nu că e vecin cu mine, că știți cum sunt vecinii în secolul XXI, avem doar relații de bărbie (după o frumoasă expresie a poetului Arghezi), bună ziua-bună ziua, bine? – bine! – îl întrupează credibil mai ales pe conu’ Alecu Tocilescu (cel cu boalele interne, cu sifilisul) în scurtul său exil parizian. Are farmecul discret al burgheziei actorul Zob, are, are.

Alexandru Zob, în „Bun de export” (regia: Catinca Drăgănescu), la Point.

Crina Ene – duce entuziasmul la un alt nivel. Constantin Dogioiu – la el e mai greu, pentru că îl joacă pe însuși Alex Tocilescu. Și e greu să joci un personaj ca Alex Tocilescu (că nu e doar scriitor, e și el – mai ales – personaj). Dar se achită: îi reușește acest Tocilescu autoironic și fals grandoman.

Iar Silvana Negruțiu, care are o înaltă știință a jocului de teatru, aduce farmec spectacolului. Nu e greșit să consemnăm că femeile din lumea Tocileștilor au făcut, de fapt, totul îndurabil.

Bun de export te întreabă de la obraz de ce nu faci efortul de a mai rămâne, totuși, și în România. Că e efort, e chin.

Dar dacă o să mergeți să vedeți spectacolul înseamnă că încă mai sunteți pe aici, ceea ce, până la urmă, cum să vă spun?, vă privește.

Mno.

Strict textual, Bun de export este un splendid delir autobiografic, narcisist și amuzant.



28
/01
/21

Între închideri și redeschideri (cine știe până când) de teatre, între chinuitor dor de teatru dar și mai chinuitoarea situație dificilă a multor actori și profesioniști din domeniul cultural, ne-am gândit să vă oferim câteva gânduri și realiste dar și „întremătoare” pentru minte și suflet de la 5 actori pe care i-ați văzut (și sperăm să îi mai vedeți) în spectacolele Teatrului Metropolis.

28
/01
/21

Născut pe 28 ianuarie 1936, scriitorul albanez Ismail Kadare împlinește astăzi 85 de ani, ocazie cu care vă oferim un amplu fragment din cea mai nouă carte a sa disponibilă în limba română – volumul de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Editura Humanitas Fiction, 2021, colecția „Raftul Denisei”, traducere de Marius Dobrescu).

27
/01
/21

Cu prilejul celei de-a șaptea ediții TIC PITIC – Zilele Small Size, un eveniment care celebrează teatrul pentru cei mai mici spectatori (copiii între 6 luni și 6 ani), Teatrul Ion Creangă organizează „Întâlnirea #online: Efectele pandemiei asupra copiilor” – o dezbatere adresată tuturor părinților interesați să descopere cum pot gestiona mai bine impactul negativ al tensiunilor și incertitudinilor care i-au afectat pe cei mici în perioada pandemiei.

25
/01
/21

CARTE DE CINEMA Diversele evoluţii ale tehnologiei audiovizuale din ultimii ani au adus o formă inedită de comentariu despre cinema – eseul-video. Criticul Irina Trocan i-a dedicat o substanţială carte, „Audiovizualul în opoziţie” (2020), în care discută de asemenea şi cinema-ul eseu.

22
/01
/21

Puține dintre scriitoarele care s-au impus în ultimii ani ajung să fie citite și în limba română. În rafturile librăriilor de la noi găsim doar câteva dintre nenumărate cărți demne de atenție din lumea întreagă.

22
/01
/21

Institutul Francez din România organizează și anul acesta ediţia locală a Nopţilor Lecturii, la Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, sărbătorind astfel lectura în toate formele ei, prin organizarea de întâlniri cu scriitori, mese rotunde, ateliere de lectură în franceză şi română pentru cei mici, jocuri, lecturi muzicale, concursuri etc.