Ilinca Tomoroveanu va primi titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor
https://www.ziarulmetropolis.ro/ilinca-tomoroveanu-va-primi-titlul-de-cavaler-al-ordinului-artelor-si-literelor/

Actriţa Ilinca Tomoroveanu, directorul artistic al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti, va primi una din cele mai înalte distincţii acordate de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa – titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor. Frédéric Mitterand, fostul ministrul francez al Culturii şi Comunicării, menţiona într-o scrisoare emisă pe data de 13 […]

Un articol de |22 octombrie 2012

Actriţa Ilinca Tomoroveanu, directorul artistic al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti, va primi una din cele mai înalte distincţii acordate de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa – titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor.

Frédéric Mitterand, fostul ministrul francez al Culturii şi Comunicării, menţiona într-o scrisoare emisă pe data de 13 aprilie: „Vă adresez cele mai sincere felicitări pentru această distincţie, care recompensează eforturile unor ani lungi de muncă în favoarea limbii franceze şi cooperării franco-române”.

Recepţia şi decernarea oficială a titlului de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor vor avea loc pe 26 octombrie, la Institutul Francez din Bucureşti, începând cu ora 18.00.

„Sunt foarte emoţionată de promovarea mea în grad de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor. Această distincţie mă onorează şi mă obligă. Am avut întotdeauna o mare admiraţie pentru cultura franceză, pentru istoria Franţei şi pentru poporul francez, care sunt profund legate de cultura şi istoria României. Sper ca şi în viitor, împreună cu oamenii de cultură şi artiştii români ataşaţi culturii franceze să pot fi de folos bunelor relaţii dintre cele două ţări”, a declarat actriţa.

Cu o carieră impresionantă în teatrul şi filmul românesc, Ilinca Tomoroveanu face parte din acea categorie rară de artişti de care teatrul are nevoie ca de aer, dăruiţi cu pasiune şi devotament unui crez. Venind de acasă cu o solidă educaţie ardelenească, nepoată a poetului Octavian Goga, hărăzită parcă de muze pentru teatru, a avut parte de o şcoală de înaltă clasă, sub îndrumarea maestrului Costache Antoniu, asistent fiindu-i regizorul Ion Cojar.

A jucat sub semnături regizorale prestigioase roluri din marea dramaturgie românească (Barbu Delavrancea, Camil Petrescu, Alexandru Davila, Mihail Sorbul, Horia Lovinescu) şi universală (Victor Hugo, Alfred de Musset, Tolstoi, Dostoievski, Anouilh). Creaţiile sale, degajând delicateţe şi sensibilitate şi-n acelaşi timp o misterioasă forţă şi un dramatism reţinut, au fost remarcate încă de la debut.

A avut şansa de a se întâlni cu partituri generoase în spectacole memorabile, sub bagheta unor mari regizori din generaţii diferite, de la Sică Alexandrescu, Moni Ghelerter şi Alexandru Finţi – clasici ai scenei Naţionalului, la Horea Popescu, Ion Cojar, Sanda Manu, Cornel Todea, Mihai Berechet, Andrei Şerban, Victor Ioan Frunză şi până la tânărul Radu Afrim.

Neobosita sa activitate în slujba teatrului şi filmului românesc a fost recompensată cu numeroase distincţii şi recunoaşterea breslei. Din 1999, ea este membră în senatul Uniunii Teatrale din România (UNITER). A fost distinsă, în anul 2004, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor. Director adjunct artistic al Teatrului Naţional Bucureşti, din 2005 şi în prezent, continuă să joace pe scenele teatrului căruia i s-a dedicat încă de la debut.

 

Sursa: MEDIAFAX

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

22
/01
/24

Un spectacol-coupé, cu o durată de două ore, vă aşteaptă în penultima zi a lunii la Sala Media a TNB, ca să ne amintim de cel mai mare dramaturg al românilor, Ion Luca Caragiale, născut pe 30 ianuarie 1852: Caragiale altfel & Moftul român.

19
/01
/24

Acum un an, George Banu mai avea de trăit doar două zile. A murit pe 21 ianuarie 2023, la Paris, iar dispariția lui a însemnat sfârșitul unei lumi. O lume nu așa „perfectă” cum se dorește cea pe care o trăim, dar o lume frumoasă, în care se respira la alte înălțimi.