Imre Kertesz, castigator al premiului Nobel pentru Literatura in 2002, doneaza Berlinului arhivele sale literare
https://www.ziarulmetropolis.ro/imre-kertesz-castigator-al-premiului-nobel-pentru-literatura-in-2002-doneaza-berlinului-arhivele-sale-literare/

Scriitorul maghiar Imre Kertesz, câştigător al premiului Nobel pentru Literatură în 2002, a donat joi Academiei de Arte din Berlin arhivele sale literare, au anunţat autorităţile germane, care consideră că este ‘un gest de încredere şi reconciliere’ din partea supravieţuitorului Holocaustului. ‘Imre Kertesz este în acelaşi timp martor şi voce literară care se opune uitării’, […]

Un articol de Andrada Văsii|16 noiembrie 2012

Scriitorul maghiar Imre Kertesz, câştigător al premiului Nobel pentru Literatură în 2002, a donat joi Academiei de Arte din Berlin arhivele sale literare, au anunţat autorităţile germane, care consideră că este ‘un gest de încredere şi reconciliere’ din partea supravieţuitorului Holocaustului. ‘Imre Kertesz este în acelaşi timp martor şi voce literară care se opune uitării’, a spus într-un comunicat ministrul federal al Culturii, Bernd Neumann, citat de AFP.

‘Este un gest emoţionant de încredere şi reconciliere pe care il face Imre Kertesz, ca supravieţuitor al Holocaustului, donând acestă operă excepţională unei academii din capitala germană’, a adăugat ministrul.

Arhivele literare ale scriitorului, care locuieşte la Berlin, cuprind manuscrise de romane, carnete de note cu schiţe de scrisori şi opere, eseuri şi discursuri, precum şi corespondenţa cu edituri, reviste şi instituţii, potrivit comunicatului.

Imre Kertesz, 83 de ani, s-a născut la Budapesta, într-o familie evreiască. A fost deportat în 1944 la Auschwitz când avea 15 ani, apoi la Buchenwald, şi eliberat în 1945. A scris, printre altele, ‘Fiinţă fără destin’. Opera sa este inspirată din experienţa din lagărele de concentrare, aşa ca şi cele ale italianului Primo Levi, a spaniolului Jorge Semprun sau a americanului Elie Wiesel.

Sursa: Mediafax

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.