În căutarea lui Janis
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-cautarea-lui-janis/

CRONICĂ DE FILM Ajuns discret şi în repertoriul cinematografelor de la noi, „Janis: Little Girl Blue” (2015), al cineastei americane Amy Berg, investighează viaţa legendarei Janis Joplin. A apărut în acelaşi an cu „Amy”, documentarul biografic mai premiat al britanicului Asif Kapadia despre Amy Winehouse.

Un articol de Ionuţ Mareş|21 aprilie 2016

Este frapantă și cunoscută asemănarea dintre destinele celor două talente ale muzicii, care depășește anecdota decesului la vârste extrem de apropiate (în jurul a 27 de ani), dependența de droguri și alcool şi presupusa fragilitate.

Este vorba mai ales de asumarea unei vieți trăite intens şi haotic (raportat la normele unei existeţe aşezate) și în care muzica – singura – devine reflexia celor mai profunde emoţii și traume.

„Janis” este mai convențional în realizare decât „Amy” – regizoarea Amy Berg combină clasicele interviuri din prezent cu apropiați ai interpretei (soră, frate, colegi de trupă, foşti prieteni) cu imagini de arhivă din concertele, turneele sau apariţiile ei televizate.

În plus, sunt citite, cu vocea din off a solistei Cat Power, câteva scrisori pe care Janis le-a trimis părinţilor ei cu ocazia a diverse etape importante din fulgurata sa carieră şi viaţă după plecarea din Port Arthur (Texas).

Oraşul în care s-a născut şi în care şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa sub semnul unui aparent complex de inferioritate cauzat de presupusa lipsă de frumuseţe (comparativ cu modelul impus de societatea de consum a vremii) şi de înclinaţiile sale artistice într-o comunitate mai degrabă conservatoare şi tradiţională.

Chiar şi această tratare regizorală cuminte – lipsită de îndrăzneală şi care ţinteşte un public cât mai larg – oferă momente de o frumuseţe care poate subjuga: sunt exact scenele în care camera surprinde, în cadre lungi şi strânse pe chipul transfigurat al artistei, energia din timpul câte unui concert sau a unei înregistrări, dar şi vivacitatea sa din intervalele de respiro.

Este avantajul pe care îl au documentarele biografice despre muzicieni – ceva din graţia artei lor se transferă şi în film, care se dotează astfel cu o armă în plus de seducţie.

Altfel, acest gen cinematografic – iar „Janis” o dovedeşte din plin – este traversat de un paradox: deşi îşi propune să livreze un portret cât mai complex şi mai nuanţat al artistului, însăşi esenţa existenţei sale scapă cumva percepţiei cineastului şi, implicit, a spectatorului.

Dar, în fond, nici nu are cum să fie altfel. Oricât ar ajuta mărturiile celor care au cunoscut-o, oricât ar permite scrisorile şi imaginile a desluşi câte ceva din felul ei de a fi în prezenţa altora, din psihologia sa, este imposibil de pătruns în enigmatica intimitate a solistei.

Acolo unde se dădea probabil în permanenţă lupta dintre, pe de o parte, aspiraţia spre o viaţă dedicată muzicii şi căutarea iubirii şi, de cealaltă parte, alunecarea în tristeţea tratată cu alcool şi droguri atunci când concertele se încheiau.

Un mister a cărui profunzime se putea intui numai în vocea sa unică, intensă, emoţionantă.

Janis: Little Girl Blue, documentar, SUA, 2015

Regie: Amy Berg

Rating: ●●●○○

„Janis” este distribuit în România de Cine Europa.



28
/10
/20

CRONICĂ DE FILM „Mia își ratează răzbunarea” (2020), al doilea lungmetraj, realizat tot în regim independent, al regizorului Bogdan Theodor Olteanu, este o comedie care vorbește despre feminitate și are ca protagonistă o tânără actriță, jucată de Ioana Bugarin.

23
/10
/20

„Desigur, cel mai important în perioada aceasta este să fim sănătoși și să facem ca lucrurile să continue să meargă cât de cât într-o normalitate, de la școală și familiile noastre și până la joburi – care sunt în pericol, în special cele ale free-lancerilor din domeniul cultural și al organizării de evenimente. Altfel însă, e important și să încercăm să ne păstrăm pe cât se poate obiceiurile din viața noastră de dinainte – inclusiv cele care nu sunt necesare supraviețuirii imediate, cum sunt cele culturale în general și un festival de film în particular. Căci da, nu se oprea lumea în loc dacă nu organizam noi ediția a 11-a a Les Films de Cannes à Bucarest – însă ne-am încăpățânat tocmai pentru fărâma de normalitate pe care continuarea acestei tradiții o aduce în viața noastră” spune Cristian Mungiu, inițiatorul festivalului.

22
/10
/20

Săptămâna aceasta, marele regizor, scenarist și actor Nikita Mihalkov, laureat al premiului Oscar, a împlinit 75 de ani, iar TVR 2 îl aniversează programând două dintre filmele sale reprezentative. Bărbierul din Siberia”, cu Julia Ormond, Oleg Menşikov şi Richard Harris – sâmbătă, la Filmul săptămânii şi Ochi negri (OCI CIORNIE), cu inegalabilul actor Marcello Mastroianni - duminică, la Filmul de Artă.

21
/10
/20

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră la Festivalul Astra de la Sibiu şi selectat la prestigiosul IDFA (International Documentary Film Festival Amsterdam), „Copii pierduţi pe plajă” (2020) este debutul în lungmetrajul documentar al tinerei regizoare Alina Manolache şi încearcă să facă un portret al generaţiei de 30 ani, născută imediat după Revoluţie.

20
/10
/20

Mai sunt doar câteva zile până la startul celei de-a 11-a ediții a Les Films de Cannes à Bucarest ce va avea loc între 23 octombrie și 1 noiembrie. Timp de zece zile spectatorii vor putea vedea cele mai noi titluri de la Cannes 2020 și din selecția celor mai importante festivaluri de film din lume la drive-in dar și outdoor.

19
/10
/20

„Spiral/ Spirala”, primul lungmetraj al regizoarei clujene Cecília Felméri, a fost recompensat cu Mențiunea Specială a Juriului în Competition 1-2 la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia.

19
/10
/20

CRONICĂ DE FILM Programat să poată fi văzut la noua ediţie a Festivalului "Les Films de Cannes à Bucarest" (23 octombrie - 1 noiembrie), adaptată condiţiilor de pandemie, „Mandibules” (2020), cel mai recent film al excentricului regizor francez Quentin Dupieux, este o comedie absurdă a cărei lejeritate este şi marele său atu.

18
/10
/20

Asociația Arta în Dialog anunță cea de-a șaptea ediției a Festivalului de Film UrbanEye, care va avea loc în perioada 4 – 8 noiembrie online, dar și în mai multe birouri de arhitectură din România.

18
/10
/20

Cinema ARTA este, în prezent, cel mai vechi cinematograf din România care încă își păstrează funcțiunea. Istoria lui nu este doar istoria unui loc, ci el reflectă istoria ultimului secol în care se intersectează straturi din istoria orașului, a filmului, precum și straturi ale memoriei – straturi subiective, personale.

16
/10
/20

Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest va continua să aducă în această toamnă cinefililor multe din filmele și evenimentele așteptate, însă se reorganizează, urmând ca în perioada preconizată, 23 octombrie – 1 noiembrie, sa pună accentul pe evenimente desfășurate online, în aer liber, dar și la drive-in, cu respectarea măsurilor de siguranță sanitară – care vor fi la momentul respectiv.

Pagina 1 din 27312345...102030...Ultima »