În căutarea poporului pierdut. Arheologia victimelor comunismului în România
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-cautarea-poporului-pierdut-arheologia-victimelor-comunismului-in-romania/

Duminică 2 februarie, de la ora 11.00, la Sala Atelier, în cadrul programului Conferinţele Teatrului Naţional, Marius Oprea va susţine conferinţa „În căutarea poporului pierdut. Arheologia victimelor comunismului în România”.

Un articol de Liliana Matei|23 ianuarie 2020

Conferința prezintă, pornind de la ilustrarea unor cazuri particulare, activitatea de căutare și găsire a osemintelor celor uciși fără judecată de către Securitate în execuții sumare, precum și a celor morți în urma înfometării și a torturii în temnițele și lagărele de muncă ale regimului comunist. Această activitate de pionierat, începută de Marius Oprea și de echipa sa de arheologi în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, creat de el în 2005, a dus la deshumarea a peste o sută de victime ale regimului, dintre care o parte au fost redate familiilor, iar alții își așteaptă încă identificarea, prin teste ADN. Dincolo de caracterul științific sau de investigația istorică, se regăsește un sens profund uman și creștin, prin găsirea morților aruncați în gropile comune, unde au fost aruncați neștiuți și fără cruce, și reînhumarea lor după rânduială. În conferința sa, Marius Oprea prezintă cele mai impresionante momente din cele 42 de campanii arheologice desfășurate pe parcursul ultimilor 14 ani, de identificare a acestor oameni, poporul nostru pierdut, care se ridică din mormintele lor pentru a ne arăta adevăratul chip al comunismului – cel al morții.

Marius Oprea (n. 1964 la Târgoviște) a studiat istoria la Universitatea din București și este autorul unei teze de doctorat cu tema Rolul si evoluția Securității (1948-1964). A fost consilier al senatorului Constantin Ticu Dumitrescu, fiind implicat în elaborarea Legii de deconspirare a Securităţii, şi a făcut apoi parte din echipa de consilieri a preşedintelui Emil Constantinescu şi a prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu, pe probleme de analiză politică, luptă împotriva corupţiei şi securitate naţională. A lucrat ca ziarist la revista Cuvântul şi a fost corespondent al postului de radio Europa Liberă la Bucureşti. A creat, în decembrie 2005, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l-a condus până în 2010 şi unde, în prezent, lucrează ca şef al Compartimentului de Investigaţii Speciale.  Este autorul a numeroase articole privind istoria Securității, dar a început prin a publica o istorie a vechilor cărți românești (Plimbare pe ulița Tipografiei, 1996). Articolele sale despre poliția politică din România, publicate în presă, difuzate la postul de radio Europa Liberă, incluse în culegeri de studii și publicații academice, au fost urmate de volumul Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente, 1949-1989 (Polirom, 2002), premiat de Asociația Editorilor din România drept cea mai bună carte de istorie a anului. În același an, la aceeași editură, a coordonat volumul Securiștii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poliție politică și a publicat (în colaborare cu Stejărel Olaru) Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Brașov. În 2006 a publicat la Editura Humanitas volumul de eseuri Zorba și catedrala. 59 de povestiri de la frontieră, urmat, în același an, la Editura Polirom, de Chipul morții: în dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului. În 2008, la Editura Humanitas a apărut sub semnătura sa Adevărata călătorie a lui Zahei. V. Voiculescu și taina Rugului Aprins, iar la Editura Polirom, monografia Bastionul cruzimii. O istorie a Securității (1948 1964). Urmează, în 2009, volumul de povestiri Șase feluri de a muri, iar în 2012, la Jurnalul Național, Adevărata față a lui Traian Băsescu. A scris patru volume de poezii, Solo de tamburină (1999, Editura Paralela 45), America! America! (2008, Editura Cartea Românească), Întâlnire cu Apostol și Rețeta fericirii (apărute în 2012 și 2015 la Editura Grinta). A mai publicat Mafia arabă în România. De la Ceaușescu la Iliescu (2016, Editura Corint), Moștenitorii Securității (2018, ed. a II a revăzută și adăugită, Editura Polirom) și romanele Turma păstorului mut (2016, Editura Polirom) și Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit (2017, Editura Polirom).

A realizat, împreună cu Nicolae Mărgineanu, două filme documentare, Execuția și Patru feluri de a muri, ce reflectă preocuparea sa pentru identificarea rămășițelor celor care au fost uciși de Securitate. S a făcut cunoscut publicului larg prin acțiunile de deconspirare a aparatului represiv comunist și activitatea lui a fost pe larg reprezentată, fiind protagonistul filmului documentar Le chasseur de la Securitate, realizat de Mirel Bran și Jonas Mercier, și al cărții La tortura del silenzio. Storia di Marius Oprea, cacciatore dei criminali di regime, scrisă de Guido Barella (2014, Edizioni San Paolo), apărută în traducere în Spania și România (la Editura Corint).

04
/04
/20

Răspândirea la nivel mondial a epidemiei de coronavirus obligă artiștii și operatorii culturali la găsirea de formule pentru a rămâne în contact cu publicul, pentru a menține vii artele performative.

03
/04
/20

Despre povești, copilărie, literatură, femei, război, amintiri din kibbutz și alte întâmplări, în 25 de destăinuiri ale scriitorului israelian Amos Oz, consemnate de Shira Hadad în volumul de convorbiri „Din ce este făcut un măr?” (Editura Humanitas Fiction, 2020).

03
/04
/20

Despre spectacolul Teatrului Act, „Nu regret nimic”, scris de Székely Csaba, care ne-a mai dat și alte texte memorabile, printre care „Apă de mină”.

03
/04
/20

Prin intermediul campaniei #incaunmotivsastamacasa vă invităm să descoperiți şi „omul” din spatele actorului.

02
/04
/20

Chiar dacă străzile și spațiile de evenimente sunt goale, în urma restricțiilor impuse pentru a limita răspândirea coronavirusului, artiști, instituții și festivaluri continuă să dea viață orașului și să ne țină ocupați cât timp #stămacasă, prin proiecte creative realizate pe Facebook.

02
/04
/20

Clădiri importante din București se iluminează în albastru în semn de solidaritate față de cele peste 30 000 de persoane cu autism care trăiesc în România.

01
/04
/20

INTERVIU Regizorul basarabean Dragoş Turea vorbeşte într-un interviu pentru Ziarul Metropolis despre "Grădina Sovietică" (2019), documentarul său care discută înfricoşătoarele experimente secrete cu energie atomică făcute de sovietici în agricultura din Republica Moldova.

01
/04
/20

Astăzi, 1 aprilie 2020, Teatrul EXCELSIOR împlinește 30 de ani de existență și de activitate dedicată publicului tânăr. Au trecut trei decenii de când fondatorul său, Ion Lucian, punea piatra de temelie a unui vis care, la începutul anilor '90, părea aproape himeric – acela de a construi un teatru pentru tineri.

Page 4 of 873« First...23456...102030...Last »