În limba romani nu există cuvânt pentru fericire
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-limba-romani-nu-exista-cuvant-pentru-fericire/

Am văzut, la Centrul de Teatru Educaţional Replika, premiera spectacolului ,,Maskar” (care în limba romani înseamnă Între). Piesa e scrisă de Mihaela Michailov, după o amplă documentare în comunităţi de romi din Turnu Măgurele şi Alexandria, în capriciosul judeţ Teleorman.

Un articol de Andrei Crăciun|19 Mai 2016

În spectacol joacă doar doi actori: Katia Pascariu şi Viorel Cojanu. Maskar este regizat de Radu Apostol, scenografia e gândită de Gabi Albu, partea video e semnată de Elena Găgeanu, iar muzica de Jak Neumann.

Maskar este parte a unei mişcări de artă angajată care are la Replika un vârf de lance. Replika e un cuib de oameni de bine, care manifestă în contra discriminărilor de orice gen. Maskar se înscrie pe această linie: e un spectacol de teatru militant, fără ca asta să îi scadă din meritele artistice. La Replika nu o singură dată s-a găsit justa măsură între protest şi poveste. Maskar e o cale de mijloc, fără ca asta să însemne o abdicare de la cauza luptei.

Maskar e şi despre istoria romilor, cea pe care nu o cunoaştem, fiindcă nu ne-a fost niciodată povestită, dar pe care ne grăbim să o judecăm. Maskar e despre prejudecăţile noastre, despre gratiile şi graniţele din capul nostru. Maskar e o permanentă lecţie, pentru  cei care au ochi de văzut, urechi de ascultat şi inimă de simţit. Şi avem mare nevoie de Maskar în acest timp tot mai încărcat de ură, în care plutim în derivă înspre anii ’30.

În Maskar, actorii nu doar se joacă, aşa cum e îndeobşte la teatru. Cu adevărat ei se implică în poveste, le pasă. E cu totul altceva. Apoi, talentul lor este bine-cunoscut (nu o dată, Katia Pascariu te conduce, cu delicateţe, dar ferm, înspre lacrimă).

Dar! Deriva de acum se va sfârşi şi ea şi va veni un timp în care munca acestor pionieri va fi mai puţin importantă decât este acum. Binele va învinge, nu are cum să nu învingă, iar noi vom şti atunci că romii au fost robi, pe-aici, adică sclavi, şi vom putea înainta prin istoria vindecată.

Numele lor, spuneam, se vor aminti tot mai rar, aşa e întotdeauna lucrarea timpului, dar munca lor va rămâne. Ideile vor învinge. Şi din tot Maskar-ul vor supravieţui măcar aceste două adevăruri de o forţă fundamentală.

Unu: în limba romani nu există cuvânt pentru fericire.
Doi: farfuriile separă omul de om, dar mămăliga uneşte.

Maskar nu o să ne fie punte, în imediat. Dar cineva trebuia să înceapă. Maskar e un alt foarte bun început.

FOTO: Facebook Maskar

18
/01
/19

Proaspăt apărut, al cincilea DVD din excelenta colecție Sahia Vintage, coordonată de cercetătoarea Adina Brădeanu în cadrul unui proiect al Asociației One World Romania, prezintă și discută, sub titlul „Efemere”, câteva filme comandate în diferite perioade Studiului Sahia de diverse instituții ale statului comunist.

18
/01
/19

Acum sunt o fetiță mare, chiar dacă mă cred uneori „lup marin”. Lupul marin, în caz că nu știați, este un animal de casă care are misiunea de a salva viețuitoarele din apele sărate ale mărilor și oceanelor. De câteva zile mă tot pregătesc să-mi fac bagajele să merg în Italia, la frățiorul meu bolnav. Sunt foarte fericită că-mi pot lua cu mine toate jucăriile și că voi zbura cu avionul. Pentru că nu am mai zburat cu avionul niciodată, recunosc că sunt emoționată.

18
/01
/19

Dacă mi-ar fi spus cineva la jumătatea lui noiembrie, când l-am luat de mânuță pe Toma și ne-am dus să ne întâlnim cu primarul orașului Măgurele pentru a discuta despre o implicare totală a locuitorilor și instituțiilor în cazul Mirunei - o fetiță de 2 ani și jumătate din localitate, diagnosticată cu leucemie -, că în mai puțin de o lună și jumătate doctorii de la Marie Currie îmi vor spune, fără menajamente: "Copilul dvs are cancer", l-aș fi trimis cu trotineta la balamuc.

18
/01
/19

Pe vremuri, asta însemnând acum câteva săptămâni, ori de câte ori își făcea tata timp să se joace cu noi - reușea cam greu să se desprindă de știrile politice sau de îndeletnicirile lui de pe facebook - mă întrebam de ce mă încearcă sentimente atât de diferite față de părinți. Dacă mama nu-și permitea o secundă pentru ea dedicându-se total nouă, tata abia dacă se îndura să ne alerge seara un pic în jurul mesei, prefăcându-se că este căpcăun.

18
/01
/19

Spectacolul „Moș Nichifor”, după povestea Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creangă, în regia lui Alexandru Dabija, va avea premiera la Teatrul ACT pe 23, 24 și 25 ianuarie, de la ora 19:30, avându-i în distribuție pe Marcel Iureș și Ruxandra Maniu.

17
/01
/19

TURISM CULTURAL. Iordania e cu mult mai mult decât deșertul Wadi Rum și Petra, minunea din deșert, binecunoscute de altfel călătorilor români. Vă propunem altceva.

16
/01
/19

Romanul autobiografic „Promisiunea zorilor” de Romain Gary (traducere din franceză și note de Daniel Nicolescu) a fost publicat la editura Humanitas Fiction, în anul 2018.

16
/01
/19

Editura Litera anunță peste 700 lansări editoriale noi în 2019 și vă propune să notați în agendă cărțile-eveniment peste care nu trebuie să treceți fără a le fi citit anul acesta.

16
/01
/19

Seară specială la Teatrelli, cu intrare liberă: Constantin Bălăceanu-Stolnici și Adrian Majuru invită publicul la o dezbatere care marchează împlinirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române.

15
/01
/19

Incluse în proiectul Viitorului Memoriei, o platformă dedicată memoriei Holocaustului în România, filmele documentare realizate, fără patos, de Olga Ștefan înregistrează mărturiile prețioase ale mai multor supraviețuitori ai persecuțiilor împotriva evreilor. O formă de amintire necesară și inevitabil fragmentată.

15
/01
/19

După cum veți afla de pe această pagină, sunt un băiețel de doi ani, diagnosticat după Crăciun cu neuroblastom* (cancer – cu metastaze multiple). Știu că asta sună un pic înfricoșător, dar câtă vreme există speranțe, rămân încrezător. Iată, am reușit și o rimă, mi se mai întâmplă...

Page 1 of 77012345...102030...Last »