În luna aprilie Goethe-Institut București își transformă pavilionul cultural într-o uzină de artă video!
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-luna-aprilie-goethe-institut-bucuresti-isi-transforma-pavilionul-cultural-intr-o-uzina-de-arta-video/

Expoziţia „Harun Farocki – Despre deteritorializarea muncii” este un proiect care propune publicului să reflecteze asupra condiţiei omului post-industrial. Ce se întâmplă cu graniţa dintre locul de muncă şi spaţiul privat?

Un articol de Liliana Matei|29 martie 2019

În centrul activității artistului german Farocki s-a aflat omul post-industrial. Prin filmele sale, artistul propune spre dezbatere noțiunea de „muncă” și reprezentarea ei în context mediatic, politic, cinematografic și filosofic – de la confruntarea post-marxistă de la finalul anilor 60, urmată de societatea orientată spre servicii și optimizare începând cu anii 80, și până la evoluțiile cele mai actuale ce privesc munca virtuală în epoca digitală.

Pe  4 aprilie, 19:00 – 22:00  va avea loc vernisajul ”Harun Farocki: Despre deteritorializarea muncii” în Pavilion 32, Goethe-Institut.

De la ora 19:30 curatoarea Silke Wittig va face o introducere în expoziție. Intrarea este liberă iar introducerea va fi în limba engleză.

Prin paralelismul filmelor prezentate simultan în cadrul expoziției și prin repetarea lor permanentă, spațiul muzeal, adică Pavilion 32, se transformă într-o uzină.

Expoziția a fost gândită să se plieze pe arhitectura Pavilionului 32. Astfel că, o instalație cu 12 monitoare pornește din foaierul pavilionului cultural și prezintă ieșirea din fabrică a muncitorului de-a lungul a 11 secole. Apoi vizitatorul este condus în cealaltă încăpere, în ”uzina” de artă video, care prezintă alte cinci opere ale cineastului german Harun Farocki. Vizitatorul va experimenta senzația că granițele clare dintre activitatea lucrativă și viața privată se dizolvă succesiv.

Expoziția Harun Farocki – Despre deteritorializarea muncii organizată de Goethe-Institut București a luat naștere în colaborare cu Neuer Berlin Kunstverein (n.b.k.). În cadrul acesteia vor fi expuse lucrări atât din anii 1990 și 2000, cât și din opera mai recentă a artistului Harun Farocki.

Evenimentul se concentrează pe probleme sociale ce vizează transformarea muncii în epoca post-industrială și se apleacă cu precădere asupra unor aspecte precum condiționarea societății cu privire la prestarea de servicii, auto-optimizare și flexibilitate, din care decurge dizolvarea granițelor muncii temporale, spațiale și materiale.

„Munca” este una dintre temele care vor fi prezentate anul acesta la Goethe-Institut București ca subiect al mai multor evenimente. Primul din seria de evenimente care abordează topica „Munca” este expoziția curatoriată de Silke Wittig.

Conținutul expoziției:

Expoziția descrie un arc larg, ce cuprinde confruntarea cinematografică a lui Harun Farocki cu reprezentarea muncii și a oamenilor muncii (Arbeiter verlassen die Fabrik in 11 Jahrzehnten / Muncitori părăsind fabrica în 11 decenii, 2006), simularea unor tipare comportamentale (Leben BRD/ Viața în RFG, 1990), instruirea în spiritul unui auto-marketing conform cu capitalismul (Die Bewerbung/ Candidatura, 1997; Die Umschulung/ Reconversia, 1994), strategiile de negociere și de putere ale corporațiilor actuale (Nicht ohne Risiko/ Nu fără riscuri, 2004), ajungând până la disoluția barierelor temporale și spațiale ale muncii (Ein neues Produkt/ Un nou produs, 2012).

Farocki prezintă forța de muncă detașată de fabrică întotdeauna abordabilă și disponibilă, iar granițele dintre locul de muncă și viața privată par a se estompa tot mai mult.

Omul și artistul Harun Farocki

Harun Farocki (1944–2014) este considerat a fi unul dintre cineaștii germani cei mai importanți și mai influenți pe plan internațional. Devenit cunoscut în anii 60 prin filmele sale politice și prin emisiunile TV sofisticate, începând cu anii 90, cineastul este prezent și în scena artelor vizuale, realizând peste 100 de filme experimentale și documentare, scurtmetraje, filme artistice și instalații. Harun Farocki a lăsat în urmă o vastă operă în domeniul teoriei cinematografice și a mediilor de exprimare, iar timp de decenii a predat în cadrul unor instituții de învățământ superior. În prezent, opera sa face parte din cele mai importante colecții de artă contemporană, printre altele la Museum of Modern Art, New York; în Hamburger Bahnhof – Museum für Gegenwart, Berlin și în Tate Modern, Londra. Farocki a influențat o întreagă generație de cineaști, artiști și teoreticieni.

Pe lângă expoziția care va putea fi vizitată la Goethe-Institut București, proiectul dedicat artistului Harun Farocki conține și câteva evenimente speciale organizate atât la noi cât și la hub-ul cultural Point împreună cu partenerii noștri de la One World Romania:

Cineclub One World România dedică evenimentele lunii aprilie operei cineastului. Selecția filmelor proiectate la Cineclub este realizată de Andrei Rus împreună cu Christian-Ferencz-Flatz. Cele două evenimente au loc la Point Hub (strada Eremia Grigorescu nr 10).

7 Aprilie, Point Hub

18:00 Aufschub (Suspendare), 2007, 40 min

19:00 Gefägnnisbilder (Imagini din pușcărie), 2001, 59 min

10 Aprilie, Goethe-Institut // Pavilion 32

19:00

Imaginile lumii și inscripția războiului, 1988

Proiecție urmată de o discuție susținută de Cristina Bogdan (ODD) și Livia Pancu (tranzit.ro/ Iași)

18 Aprilie, Goethe-Institut // Pavilion 32

18:30

Un nou produs,

R: Harun Farocki (2012, 37min.)

19:30

Fokus Talk // Viitorul muncii – dezbatere

Invitat: Marian Popa, Director General Deutsche Bank Global Technology

Evenimentul va avea loc în limba germană

21 Aprilie, Point Hub

18:00 Ein Tag im Leben der Endverbraucher (O zi din viața unui consumator), 1993, 44 min

19:00 Der Auftritt (Apariția), 1996, 40 min

20:00 Stilleben (Natură moartă), 1997, 56 min

Proiecții urmate de o discuție cu Christian-Ferencz-Flatz.

Toate filmele sunt arătate în versiunea originală cu subtitrări în engleză, iar intrarea este liberă.

Pentru detalii despre filme, vă rugăm să consultați site-ul Goethe-Institut:

https://bit.ly/2Hh5mF1 sau eventul de Facebook: https://bit.ly/2Wvy0pR.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.

08
/10
/21

Proiectul Vitrine Imposibile, o instalație performativă produsă de Vanner Collective, în regia Iuliei Grigoriu, aduce în văzul lumii Supra Fețele, creaturi care prind contur în spațiile a trei galerii din centrul capitalei, aflate pe Calea Victoriei, în datele de 9, 10, 23 și 24 octombrie.

05
/10
/21

Muzeul Național de Artă al României în parteneriat cu Asociațiile Artelier D, Proiecte pentru copii, ArtCrowd, artiști în educație și De-a arhitectura, lansează o nouă ofertă educativă pentru anul școlar 2021-2022, structurată pe grupe vârste, corelată cu ciclurile preșcolar, primar, gimnazial și liceal.

04
/10
/21

Între 15 septembrie și 3 octombrie 2021, Art Safari a oferit publicului 18 zile de bucurie, socializare și artă. Mii de vizitatori au luat la pas cei 6.000 de metri pătrați ai Palatului Dacia-România, sediul principal al Pavilionului, pentru a privi cele peste 800 de opere de artă expuse.

30
/09
/21

Website-ul digitizArte, platforma interactivă online de debut și auto-publicare (self-publishing) destinată tinerilor creativi - muzicieni, artișt plasticii, designeri, ilustratori, graficieni - susține artiștii emergenți înscriși printr-un un program educațional compus din cinci ateliere online, ce pot fi urmate pe website, un ghid pentru tinerii creativi și o galerie cu lucrările câștigătoare alese în urma apelului deschis. Cele șapte activități pot fi urmate pe digitizArte, începând din luna septembrie.

30
/09
/21

Asociația Qolony - Colonia pentru Artă și Știință organizează prima conferință internațională Fusion: Talks, ediția I, 2021. Conferința este un eveniment hibrid, care se desfășoară online și, în funcție de evoluția situației epidemiologice și a restricțiilor aferente, cu public la POINT Hub, str. General Eremia Grigorescu nr. 10, București, în perioada 11-14 octombrie 2021.

29
/09
/21

Pe 4 și 5 octombrie, aveți ocazia de a-l cunoaște pe Jiří Jírů, cel care i-a fost alături lui Václav Havel între 1993-2000 ca fotograf personal. În ziua de luni, are loc o discuție cu acesta, la Centrul Ceh, iar marți puteți participa la vernisajul expoziției „Václav Havel: întâlnire cu lumea”, ce va fi deschisă între 1-10 octombrie, la Muzeul Național al Țăranului Român.