În luna aprilie Goethe-Institut București își transformă pavilionul cultural într-o uzină de artă video!
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-luna-aprilie-goethe-institut-bucuresti-isi-transforma-pavilionul-cultural-intr-o-uzina-de-arta-video/

Expoziţia „Harun Farocki – Despre deteritorializarea muncii” este un proiect care propune publicului să reflecteze asupra condiţiei omului post-industrial. Ce se întâmplă cu graniţa dintre locul de muncă şi spaţiul privat?

Un articol de Liliana Matei|29 martie 2019

În centrul activității artistului german Farocki s-a aflat omul post-industrial. Prin filmele sale, artistul propune spre dezbatere noțiunea de „muncă” și reprezentarea ei în context mediatic, politic, cinematografic și filosofic – de la confruntarea post-marxistă de la finalul anilor 60, urmată de societatea orientată spre servicii și optimizare începând cu anii 80, și până la evoluțiile cele mai actuale ce privesc munca virtuală în epoca digitală.

Pe  4 aprilie, 19:00 – 22:00  va avea loc vernisajul ”Harun Farocki: Despre deteritorializarea muncii” în Pavilion 32, Goethe-Institut.

De la ora 19:30 curatoarea Silke Wittig va face o introducere în expoziție. Intrarea este liberă iar introducerea va fi în limba engleză.

Prin paralelismul filmelor prezentate simultan în cadrul expoziției și prin repetarea lor permanentă, spațiul muzeal, adică Pavilion 32, se transformă într-o uzină.

Expoziția a fost gândită să se plieze pe arhitectura Pavilionului 32. Astfel că, o instalație cu 12 monitoare pornește din foaierul pavilionului cultural și prezintă ieșirea din fabrică a muncitorului de-a lungul a 11 secole. Apoi vizitatorul este condus în cealaltă încăpere, în ”uzina” de artă video, care prezintă alte cinci opere ale cineastului german Harun Farocki. Vizitatorul va experimenta senzația că granițele clare dintre activitatea lucrativă și viața privată se dizolvă succesiv.

Expoziția Harun Farocki – Despre deteritorializarea muncii organizată de Goethe-Institut București a luat naștere în colaborare cu Neuer Berlin Kunstverein (n.b.k.). În cadrul acesteia vor fi expuse lucrări atât din anii 1990 și 2000, cât și din opera mai recentă a artistului Harun Farocki.

Evenimentul se concentrează pe probleme sociale ce vizează transformarea muncii în epoca post-industrială și se apleacă cu precădere asupra unor aspecte precum condiționarea societății cu privire la prestarea de servicii, auto-optimizare și flexibilitate, din care decurge dizolvarea granițelor muncii temporale, spațiale și materiale.

„Munca” este una dintre temele care vor fi prezentate anul acesta la Goethe-Institut București ca subiect al mai multor evenimente. Primul din seria de evenimente care abordează topica „Munca” este expoziția curatoriată de Silke Wittig.

Conținutul expoziției:

Expoziția descrie un arc larg, ce cuprinde confruntarea cinematografică a lui Harun Farocki cu reprezentarea muncii și a oamenilor muncii (Arbeiter verlassen die Fabrik in 11 Jahrzehnten / Muncitori părăsind fabrica în 11 decenii, 2006), simularea unor tipare comportamentale (Leben BRD/ Viața în RFG, 1990), instruirea în spiritul unui auto-marketing conform cu capitalismul (Die Bewerbung/ Candidatura, 1997; Die Umschulung/ Reconversia, 1994), strategiile de negociere și de putere ale corporațiilor actuale (Nicht ohne Risiko/ Nu fără riscuri, 2004), ajungând până la disoluția barierelor temporale și spațiale ale muncii (Ein neues Produkt/ Un nou produs, 2012).

Farocki prezintă forța de muncă detașată de fabrică întotdeauna abordabilă și disponibilă, iar granițele dintre locul de muncă și viața privată par a se estompa tot mai mult.

Omul și artistul Harun Farocki

Harun Farocki (1944–2014) este considerat a fi unul dintre cineaștii germani cei mai importanți și mai influenți pe plan internațional. Devenit cunoscut în anii 60 prin filmele sale politice și prin emisiunile TV sofisticate, începând cu anii 90, cineastul este prezent și în scena artelor vizuale, realizând peste 100 de filme experimentale și documentare, scurtmetraje, filme artistice și instalații. Harun Farocki a lăsat în urmă o vastă operă în domeniul teoriei cinematografice și a mediilor de exprimare, iar timp de decenii a predat în cadrul unor instituții de învățământ superior. În prezent, opera sa face parte din cele mai importante colecții de artă contemporană, printre altele la Museum of Modern Art, New York; în Hamburger Bahnhof – Museum für Gegenwart, Berlin și în Tate Modern, Londra. Farocki a influențat o întreagă generație de cineaști, artiști și teoreticieni.

Pe lângă expoziția care va putea fi vizitată la Goethe-Institut București, proiectul dedicat artistului Harun Farocki conține și câteva evenimente speciale organizate atât la noi cât și la hub-ul cultural Point împreună cu partenerii noștri de la One World Romania:

Cineclub One World România dedică evenimentele lunii aprilie operei cineastului. Selecția filmelor proiectate la Cineclub este realizată de Andrei Rus împreună cu Christian-Ferencz-Flatz. Cele două evenimente au loc la Point Hub (strada Eremia Grigorescu nr 10).

7 Aprilie, Point Hub

18:00 Aufschub (Suspendare), 2007, 40 min

19:00 Gefägnnisbilder (Imagini din pușcărie), 2001, 59 min

10 Aprilie, Goethe-Institut // Pavilion 32

19:00

Imaginile lumii și inscripția războiului, 1988

Proiecție urmată de o discuție susținută de Cristina Bogdan (ODD) și Livia Pancu (tranzit.ro/ Iași)

18 Aprilie, Goethe-Institut // Pavilion 32

18:30

Un nou produs,

R: Harun Farocki (2012, 37min.)

19:30

Fokus Talk // Viitorul muncii – dezbatere

Invitat: Marian Popa, Director General Deutsche Bank Global Technology

Evenimentul va avea loc în limba germană

21 Aprilie, Point Hub

18:00 Ein Tag im Leben der Endverbraucher (O zi din viața unui consumator), 1993, 44 min

19:00 Der Auftritt (Apariția), 1996, 40 min

20:00 Stilleben (Natură moartă), 1997, 56 min

Proiecții urmate de o discuție cu Christian-Ferencz-Flatz.

Toate filmele sunt arătate în versiunea originală cu subtitrări în engleză, iar intrarea este liberă.

Pentru detalii despre filme, vă rugăm să consultați site-ul Goethe-Institut:

https://bit.ly/2Hh5mF1 sau eventul de Facebook: https://bit.ly/2Wvy0pR.

23
/07
/21

Inaugurată în urmă cu o lună la ARCUB, expoziția „Chimonoul întâlnește ia” curatoriată de Iulia Gorneanu a avut parte de un finisaj special în seara zilei de miercuri, 21 iulie, în pasajul Hanului Gabroveni. Fashion styling show-ul – sub direcția artistică a lui Alin Gălățescu – s-a desfășurat în prezența Ambasadorului Japoniei în România, ES Dl Hiroshi Ueda și a prezentat ținute ale designerilor români în ritmuri de muzică live interpretată de Jezebel.

21
/07
/21

Asociația Forumul Artelor Vizuale lansează „Eforie Colorat - Intervenție culturală” inițiază un demers artistic și ecologic ce va schimba atmosfera și peisajul în cea mai veche stațiune de pe litoralul românesc, Eforie Sud.

21
/07
/21

După ce la finalul lunii iunie strada Ion Ghica din București a intrat în circuitul proiectului „Străzi deschise”, iar Centrul Ceh a profitat de ocazie pentru a organiza o după-amiază specială în stradă, a venit momentul ca această experiență să se repete, pe 24 iulie, între orele 16:00-22:00.

21
/07
/21

Începând de joi, 22 iulie 2021, în clădirea din strada Vasile Alecsandri nr. 6, Iași, vor funcționa 5 noi muzee: Muzeul Literaturii Române, Muzeul Poezie(i), Muzeul Teatrului Evreiesc în România, Muzeul Copilăriei în Comunism și Muzeul Pogromului de la Iași. În ziua inaugurării, intrarea la toate muzeele componente va fi gratuită.

13
/07
/21

Până pe 5 septembrie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă în expoziția „50 de ani. Școala de Modă din București” o sinteză a activității profesorilor și studenților de la Departamentul Modă din cadrul Universității Naționale de Arte București (UNArte).

28
/06
/21

Printr-o examinare atentă a unor forme de horror folcloric și prin optica ecologistă în care umanul și natura, umanul și non-umanul se suprapun și dialoghează, expoziția explorează intersecția dintre ezoterism și știință, folclor și tehnologie, feminism și ecologie, precum și istorie culturală și ficțiune speculativă.

25
/06
/21

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

18
/06
/21

Porumbel gulerat, fazan, coțofană, pitulice sfârâitoare, ciocănitoare, bufniță, stăncuță, pițigoi. Sunt câteva dintre cele 36 de specii monitorizate de Societatea Ornitologică Română în crângul verde din fața Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC).

15
/06
/21

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără și Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiștii români care au reușit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.

10
/06
/21

Anul 2021 este un an al aniversărilor multiple. 145 de la nașterea marelui sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuși, 65 de ani de la aderarea României la UNESCO, precum și 65 de ani de la înființarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO (CNR UNESCO) sunt câteva evenimente care vor fi marcate prin manifestări speciale.