În luna aprilie Goethe-Institut București își transformă pavilionul cultural într-o uzină de artă video!
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-luna-aprilie-goethe-institut-bucuresti-isi-transforma-pavilionul-cultural-intr-o-uzina-de-arta-video/

Expoziţia „Harun Farocki – Despre deteritorializarea muncii” este un proiect care propune publicului să reflecteze asupra condiţiei omului post-industrial. Ce se întâmplă cu graniţa dintre locul de muncă şi spaţiul privat?

Un articol de Liliana Matei|29 martie 2019

În centrul activității artistului german Farocki s-a aflat omul post-industrial. Prin filmele sale, artistul propune spre dezbatere noțiunea de „muncă” și reprezentarea ei în context mediatic, politic, cinematografic și filosofic – de la confruntarea post-marxistă de la finalul anilor 60, urmată de societatea orientată spre servicii și optimizare începând cu anii 80, și până la evoluțiile cele mai actuale ce privesc munca virtuală în epoca digitală.

Pe  4 aprilie, 19:00 – 22:00  va avea loc vernisajul ”Harun Farocki: Despre deteritorializarea muncii” în Pavilion 32, Goethe-Institut.

De la ora 19:30 curatoarea Silke Wittig va face o introducere în expoziție. Intrarea este liberă iar introducerea va fi în limba engleză.

Prin paralelismul filmelor prezentate simultan în cadrul expoziției și prin repetarea lor permanentă, spațiul muzeal, adică Pavilion 32, se transformă într-o uzină.

Expoziția a fost gândită să se plieze pe arhitectura Pavilionului 32. Astfel că, o instalație cu 12 monitoare pornește din foaierul pavilionului cultural și prezintă ieșirea din fabrică a muncitorului de-a lungul a 11 secole. Apoi vizitatorul este condus în cealaltă încăpere, în ”uzina” de artă video, care prezintă alte cinci opere ale cineastului german Harun Farocki. Vizitatorul va experimenta senzația că granițele clare dintre activitatea lucrativă și viața privată se dizolvă succesiv.

Expoziția Harun Farocki – Despre deteritorializarea muncii organizată de Goethe-Institut București a luat naștere în colaborare cu Neuer Berlin Kunstverein (n.b.k.). În cadrul acesteia vor fi expuse lucrări atât din anii 1990 și 2000, cât și din opera mai recentă a artistului Harun Farocki.

Evenimentul se concentrează pe probleme sociale ce vizează transformarea muncii în epoca post-industrială și se apleacă cu precădere asupra unor aspecte precum condiționarea societății cu privire la prestarea de servicii, auto-optimizare și flexibilitate, din care decurge dizolvarea granițelor muncii temporale, spațiale și materiale.

„Munca” este una dintre temele care vor fi prezentate anul acesta la Goethe-Institut București ca subiect al mai multor evenimente. Primul din seria de evenimente care abordează topica „Munca” este expoziția curatoriată de Silke Wittig.

Conținutul expoziției:

Expoziția descrie un arc larg, ce cuprinde confruntarea cinematografică a lui Harun Farocki cu reprezentarea muncii și a oamenilor muncii (Arbeiter verlassen die Fabrik in 11 Jahrzehnten / Muncitori părăsind fabrica în 11 decenii, 2006), simularea unor tipare comportamentale (Leben BRD/ Viața în RFG, 1990), instruirea în spiritul unui auto-marketing conform cu capitalismul (Die Bewerbung/ Candidatura, 1997; Die Umschulung/ Reconversia, 1994), strategiile de negociere și de putere ale corporațiilor actuale (Nicht ohne Risiko/ Nu fără riscuri, 2004), ajungând până la disoluția barierelor temporale și spațiale ale muncii (Ein neues Produkt/ Un nou produs, 2012).

Farocki prezintă forța de muncă detașată de fabrică întotdeauna abordabilă și disponibilă, iar granițele dintre locul de muncă și viața privată par a se estompa tot mai mult.

Omul și artistul Harun Farocki

Harun Farocki (1944–2014) este considerat a fi unul dintre cineaștii germani cei mai importanți și mai influenți pe plan internațional. Devenit cunoscut în anii 60 prin filmele sale politice și prin emisiunile TV sofisticate, începând cu anii 90, cineastul este prezent și în scena artelor vizuale, realizând peste 100 de filme experimentale și documentare, scurtmetraje, filme artistice și instalații. Harun Farocki a lăsat în urmă o vastă operă în domeniul teoriei cinematografice și a mediilor de exprimare, iar timp de decenii a predat în cadrul unor instituții de învățământ superior. În prezent, opera sa face parte din cele mai importante colecții de artă contemporană, printre altele la Museum of Modern Art, New York; în Hamburger Bahnhof – Museum für Gegenwart, Berlin și în Tate Modern, Londra. Farocki a influențat o întreagă generație de cineaști, artiști și teoreticieni.

Pe lângă expoziția care va putea fi vizitată la Goethe-Institut București, proiectul dedicat artistului Harun Farocki conține și câteva evenimente speciale organizate atât la noi cât și la hub-ul cultural Point împreună cu partenerii noștri de la One World Romania:

Cineclub One World România dedică evenimentele lunii aprilie operei cineastului. Selecția filmelor proiectate la Cineclub este realizată de Andrei Rus împreună cu Christian-Ferencz-Flatz. Cele două evenimente au loc la Point Hub (strada Eremia Grigorescu nr 10).

7 Aprilie, Point Hub

18:00 Aufschub (Suspendare), 2007, 40 min

19:00 Gefägnnisbilder (Imagini din pușcărie), 2001, 59 min

10 Aprilie, Goethe-Institut // Pavilion 32

19:00

Imaginile lumii și inscripția războiului, 1988

Proiecție urmată de o discuție susținută de Cristina Bogdan (ODD) și Livia Pancu (tranzit.ro/ Iași)

18 Aprilie, Goethe-Institut // Pavilion 32

18:30

Un nou produs,

R: Harun Farocki (2012, 37min.)

19:30

Fokus Talk // Viitorul muncii – dezbatere

Invitat: Marian Popa, Director General Deutsche Bank Global Technology

Evenimentul va avea loc în limba germană

21 Aprilie, Point Hub

18:00 Ein Tag im Leben der Endverbraucher (O zi din viața unui consumator), 1993, 44 min

19:00 Der Auftritt (Apariția), 1996, 40 min

20:00 Stilleben (Natură moartă), 1997, 56 min

Proiecții urmate de o discuție cu Christian-Ferencz-Flatz.

Toate filmele sunt arătate în versiunea originală cu subtitrări în engleză, iar intrarea este liberă.

Pentru detalii despre filme, vă rugăm să consultați site-ul Goethe-Institut:

https://bit.ly/2Hh5mF1 sau eventul de Facebook: https://bit.ly/2Wvy0pR.

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.