În mintea lui Nabokov
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-mintea-lui-nabokov/

O vizită la muzeu, o rusoaică necunoscută într-o cabină telefonică, un dans cu Vera, fluturi, un vagon de dormit, Lev Tolstoi tolănit într-un şezlong… Bun venit în lumea viselor unuia dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile – Vladimir Nabokov!

Un articol de Alina Vîlcan|1 iulie 2019

Șe știe că Vladimir Nabokov (1899-1977) s-a luptat toată viața cu insomnia, iar în ultima perioadă petrecută la Montreux obișnuia să ia somnifere puternice pe timpul nopții, prescrise de medicii elvețieni. Cartea sa „Visele insomniacului” (editura Polirom, 2019) are la bază experimentul demarat de scriitor în 1964, prin care își nota cu conștiinciozitate visele, experiment în care fusese atrasă și soția sa, Vera. În rândurile care urmează am selectat 7 astfel de vise, în care se regăsesc câteva dintre obsesiile scriitorului rus, precum fluturii, trenurile, muzeele…

Nabokov pe terasa de la Montreux Palace (1968)

Alergăm amândoi pe asfalt (al străzii), Ve. (n.r. – soția lui Vladimir Nabokov, Vera Nabokov) în spatele meu. Pe cale să depășim (cu ușurință) o trăsură trasă de cai. Mă întreb, și o întreb și pe ea (dar acum nu mai e în spatele meu) pe care parte depășește un alergător o trăsură? Un necunoscut din taxi (față rotundă, mai în vârstă) mă întreabă în rusă (sau germană?) dacă am o situație bună. Îmi critică hainele (cele pe care le port azi). Explic că petele de pe pantaloni (ceva mai maro decât cei pe care îi port azi) sunt din cauză că m-am stropit într-o băltoacă. Nu pot să găsesc drumul spre o anumită piață din Berlin, nici să-mi amintesc numele ei, unde Ve. (acum, din câte se pare, cumva în față) vrea să viziteze un muzeu*. (Fuseserăm la o expoziție de pictură modernă, în Lausanne, place Beaulieu, cu câteva zile înainte, însă atmosfera din visul meu e diferită.)

În cursul zilei mi-am amintit partea din vis cu „în față – în spate”, când am mers împreună cu Ve., ea în față, eu în spate, pe un trotuar foarte îngust de-a lungul căruia, trecând foarte aproape de noi, ne depășeau mașini în viteză. Dar suntem tracasați zilnic de trafic. (Vis notat: miercuri, 14 oct. 1964, Montreux)

Rusoaică, necunoscută, vorbind într-o cabină telefonică de sticlă. Câteva cuvinte schimbate apoi. Deja trecută, strident machiată, trăsături slave obișnuite. Se miră cum de mi-am dat seama că e rusoaică. Răspund, în logica visului, că doar femeile din Rusia vorbesc așa de tare la telefon. Întreabă dacă îmi place aici, în St. Martin. O corectez: Mentone (un substitut din vis pentru Montreux). Ceas, gălbui, zece și jumătate. (Joi, 15 oct., 8.00 dimineața. Detaliu de vis)

Dansez cu Ve. Rochia ei descheiată, ciudat pătată, de vară. Un bărbat o sărută în trecere. Îl apuc de cap și-l izbesc cu fața de perete așa de violent, încât aproape că rămâne spânzurat, ca un animal la măcelărie, de un accesoriu de pe zid (metal strălucind sugerând o navă). Se desprinde, cu fața plină de sânge, și pleacă împleticindu-se.

Joi seară s-a pomenit la TV de măcelărirea și spânzurarea celor care au participat la complotul de asasinare a lui Hitler cu bombă. (8 dimineața, 16 oct. 1964, vineri)

Vera și Vladimir Nabokov

Mai multe vise care se tot îmbrânceau între ele când am încercat să mi le amintesc; n-am putut recupera decât câteva frânturi. Un petic sau un model din frunze ca de iederă sau din lumini și umbre, cu un efect orbitor după dispariție, suspendat lângă mine, a fost recunoscut ca semn fatidic al disoluției iminente: o senzație de „asta-este”, resimțită frecvent. Un alt vis, tot recurent, a fost coșmarul în care mă pomenesc într-un loc populat cu fluturi interesanți fără să am plasa de fluturi la mine și sunt nevoit să prind și să distrug o raritate cu degetele – în cazul acesta, o insectă spaniolă, un Albastru decolorat.** (18 oct. 1964, 8.30 dimineața)

Vis de călătorie. Abia trezit în compartimentul cu pluș bej dintr-un vagon de dormit, zori încețoșați la geam în dreapta mea, ușa verde din fier a băii în față, separând compartimentul meu de al Verei (amestec de tipuri de trenuri europene & americane). Surprins că am adormit fără ca patul să fi fost făcut, stând așezat într-un colț, complet îmbrăcat și că ușile dintre noi au rămas închise. Pricep brusc, înainte să mă caut prin buzunare, că pașaportul meu a rămas unde stă mereu – în sertarul din stânga al biroului din Montreux. Între timp, trenul se apropie de frontieră (cu Belgia, din câte se pare, pe care am trecut-o de atâtea ori până acum). Mă tot gândesc ce să fac – să sun la portarul nostru de la Palace Hotel, ca să-l rog să mi-l trimită? Să o trezesc pe Ve.?

Într-o a doua parte a visului avem probleme cu găsirea bagajelor în vamă.*** (20 oct. 1964 – 7.00 dimineața)

Două fragmente din visele Verei.

a. Sporturi în Africa. Un colier lung, cu alb și negru alternând, purtat de unul dintre alergători.

b. Eram reprezentanți Fiat. Ne-au întâmpinat cam rece. Au construit pentru noi o casă ca un bungalow. Numărul 29 domina toată povestea.

Eu am prins doar o replică la momentul trezirii, că „Biroul Somnambuli fusese acuzat de malpraxis”. (Notat la 8.30 dimineața – 22 oct.)

Ceaiul cu prietenii (familia Karpovici?)**** pe peluza din fața casei lor. Tolănit într-un șezlong, foarte bătrân, părând bolnav, & transpirat, Lev Tolstoi. Mă întreb dacă „Karpovici” știe că eu nu îl cunosc sau crede că nu mă interesează să-l cunosc. Îl aud zicându-i lui „Karpovici” într-o rusă vehementă: „Nu-mi place Lolita lui, dar cât de bine descrie peisajele rusești!”. O prostie. (8 dec. 1964 9.00 dimineața)

*Vizitarea unui muzeu – pilon esențial în una dintre cele mai importante povestiri ale lui VN, „Vizită la muzeu”, 1939 – este un fel de temă în această serie de vise).

**„Lepidopterolog important”, așa cum l-a numit un alt lepidopterolog profesionist, Nabokov era expert mai cu seamă în familia fluturilor Albaștri.

***Trenurile de lungă distanță erau marea pasiune a lui VN în copilărie – vezi „Vorbește, memorie”.

****Mihail Karpovici (1888-1959), profesor de istorie la Harvard și editor al principalei reviste literare ruse din America, The New Review, și soția sa, Tatiana Karpovici. La moșia lor de la țară, de lângă West Wardsboro, Vermont, soții Nabokov și-au petrecut prima lor vară în America, în 1940 (și au revenit în 1942).

Dansez cu Ve. Rochia ei descheiată, ciudat pătată, de vară. Un bărbat o sărută în trecere. Îl apuc de cap și-l izbesc cu fața de perete așa de violent, încât aproape că rămâne spânzurat, ca un animal la măcelărie… (Vladimir Nabokov – „Visele insomniacului”)

18
/08
/15

Mi-am făcut de multă vreme un obicei din a le scrie lungi scrisori personajelor de care mă îndrăgostesc. Probabil că nu e un obicei foarte sănătos, există chiar posibilitatea ca un astfel de simptom să anunțe o boală psihică minoră sau mai degrabă nu. Cu siguranță, psihologii sau poate chiar psihiatrii știu mai multe. Nu mă interesează. Nu contează.

18
/08
/15

Târgul GAUDEAMUS Litoral care a însoţit turiştii în vacanţa de la malul mării s-­a încheiat. Aproape 9000 de vizitatori veniţi din toate colţurile ţării au răspuns invitaţiei lansate de Radio România, la o cură estivală de lectură.

15
/08
/15

Editura Polirom a lansat în această săptămână cel de-al doilea volum al recentei colecţii „Studii Româneşti”: Purificarea naţiunii. Dislocări forţate de populaţie şi epurări etnice în România lui Ion Antonescu, 1940-1944 de Vladimir Solonari, în traducerea lui Cătălin Drăcşineanu, disponibil în curînd şi în ediţie digitală.

13
/08
/15

Într-o zi de 13 august s-a născut Alfred Hitchcock, considerat unul dintre cei mai influenţi cineaşti din istorie. Șase dintre filme sale au fost nominalizate la Premiile Oscar: Rebecca (1941), Suspicion (1942), Lifeboat (1945), Spellbound (1946), Rear Window (1955) și Psycho (1961).

12
/08
/15

Într-o zi de 12 august (1913) se năştea Clody Bertola, una dintre marile doamne ale teatrului românesc. Actriţă şi femeie, Clody Bertola şi-a construit o viaţă şi o carieră exemplară rămânând în memoria iubitorilor de teatru prin spectacolele: „Cea din urmă”, „Sfânta Ioana”, „Cum vă place”, „Elisabeta I”, „Opera de trei parale”, „Pescăruşul” sau „Un tramvai numit dorinţă”

10
/08
/15

Cea de-a V-a ediţie a evenimentului „Salonul de Carte şi Muzică“ se va desfăşura la Sinaia, în perioada 12-15 august. Invitatul special al evenimentului va fi Departamentul pentru Relaţii Interetnice, care va aduce produse culturale din partea a 16 comunităţi etnice din România - bulgari, croaţi, greci, germani, evrei, italieni, mecedoneni, polonezi, ruteni, romi, ruşi-lipoveni, sârbi, tătari - turco-musulmani, turci, maghiari şi ucraineni.

09
/08
/15

Editura Polirom lansează în această săptămînă pe piaţa de carte o nouă colecţie, „Studii Româneşti/Romanian Studies/Études Roumaines/Rumänische Studien”, un proiect ce se adresează specialiştilor, dar şi publicului larg interesat de istoria şi cultura română.

07
/08
/15

"Viaţa şi dragostea în Belle Epoque" este subiectul unei seri pariziene care va avea loc miercuri, 12 august la librăria Humanitas de la Cişmigiu plecând de la excepţionalul roman semnat de Michelle Gable, "Un apartament la Paris".

05
/08
/15

Scriitorul Lucian Dan Teodorovici a fost selectat printre semifinaliştii prestigiosului Premiu Literar al Europei Centrale „Angelus”, Polonia, ediţia 2015, cu romanul Matei Brunul. Din 66 de romane înscrise în competiţie, juriul a selectat 14 titluri, printre care şi romanul lui Teodorovici, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori ai noii generaţii.

01
/08
/15

Humanitas Multimedia vă invită marți, 4 august, la ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu să descoperiți audiobookul verii: ,,Ferma animalelor” de George Orwell, în lectura lui Victor Rebengiuc. Discuția la care vor participa Victor Rebengiuc, Dan C. Mihăilescu și Lidia Bodea va fi urmată de lectura câtorva fragmente din nuvela lui Orwell. 

31
/07
/15

Editura Polirom vă propune şi în această săptămînă două volume fascinante, de neratat, în colecţia „Hexagon. Cartea de călătorie”: Căzînd în gol, de Joe Simpson, un bestseller al literaturii montane, şi Trenul-fantomă către Răsărit, de Paul Theroux, continuarea Bazarului pe roţi, un clasic al literaturii de călătorie.

31
/07
/15

Festivalul Dilema veche se întoarce la Alba Iulia, între 21 şi 23 august 2015, cu – anunţă organizatorii - nouă ordine de zi care răsuceşte minţile: Pleşu, Liiceanu, Patapievici, folk, jazz şi alte fineţuri muzicale, politică europeană şi idei, scriitori şi filme documentare şi, mai ales, bună dispoziție şi umor dublu rafinat. Aceasta e situaţiunea.