In parc – când iubirea și timpul se întâlnesc pe aceeași bancă
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-parc-cand-iubirea-si-timpul-se-intalnesc-pe-aceeasi-banca/

Există atâtea motive pentru care oamenii se strecoară în parc pentru a se vedea. Într-un parc ne putem pierde, lăsându-ne identitatea la intrare, alături de cotidianul căruia vrem să ne sustragem. Alteori este locul unde ne imortalizăm sentimentele pe scoarţa unui copac.

Un articol de Teodora Gheorghe|19 mai 2014

Indiferent de ce val ne poartă în această imitație modernă de eden, în intimitatea ei ne regăsim adesea visele înșirate la poarta neîmplinirii. Pentru câteva clipe, avem impresia că totul e posibil doar pentru că nimeni altcineva nu ne aude.

Radu Iacoban își imaginează patru povești de iubire inedite. Ce au ele în comun? Aceeași bancă din parc ce pare să concentreze un microunivers de emoții și secrete. Întâlnirile clandestine au un farmec atemporal tocmai pentru că sfidează convenția.

Regizorul ne-a pregătit un spectacol împodobit cu nuanțele enigmatice ale vieții care se petrece dincolo de larma societății. Cinicii nu au de ce să se îngrijoreze, pentru că, în ciuda aparențelor, romantismul nu deține rolul principal.

Replicile și dinamica personajelor sunt condimentate cu o delicioasă ironie. Deși, dacă ar fi să așez cu grație punctul pe i, aș zice că cele patru mini-episoade înfățișează o parodie smulsă din brațele fiecărei epoci prezente pe scenă.

Protagoniștii poveștilor sunt Istvan Teglas și Ana Ularu.

V-ați fi așteptat ca Eminescu să recite versuri sub clar de lună făcând-o pe Veronica să suspine de dor? Ei bine, treaba nu stă chiar așa.

În spatele poetului se ascunde un bărbat cu slăbiciuni și vicii. Nici iubita sa nu este chiar străină de micile „scăpări” ale vieții mondene. În cazul în care vă întrebați cum își petreceau rendez-vous-urile regele Ferdinand și celebra lui amantă Mița Biciclista, ei bine, dezbăteau strategii politice în parc. Mița se dovedește cel mai de nădejde sfetnic al regelui, conducând din umbră țara.

In parc, în era tehnologiei

Zâmbetele se domolesc odată ce spectatorii pricep că îl au în față pe unul dintre cei mai celebri criminali ai României, pe Ion Râmaru, alături de victima sa. Până la „actul 3” al piesei, Istvan Teglas interpretează două caricaturi umane (Eminescu și Ferdinand sunt emasculați și lipsiți de coloană vertebrală), însă antieroul Râmaru îi dă ocazia să îmbrace un rol în care nu încap decât unele nuanțe comice – un soi de haz de necaz macabru.

In parc

Ana Ularu şi Istvan Teglas, într-o scenă din spectacolul „În parc“, la Godot Cafe Teatru. Foto: Oana Monica Nae

Singuratic și timid, Ion își dorește să fie iubit, dar nu știe cum să obțină dragostea altcuiva. Ar părea că îndrăzneața fată pe care a invitat-o la o ieșire nevinovată a produs în el o revelație salvatoare. Din păcate, deznodământul nu e unul fericit.

Finalul ne aduce în prezent, în era tehnologiei și a comunicării ce-și pierde relevanța în jungla tonurilor de apel. El e avocat și ea e iubita secretă. De ce se întâlnesc? Pentru că ea are ceva important să-i spună. Sau poate nu e nici măcar important. Sau poate că nu are nimic să-i spună.

În încheiere, îl voi cita pe Radu Iacoban, în speranța că viziunea lui vă va stârni curiozitatea să călătoriți în timp preț de un ceas: „Ești într-un parc și te uiți în gol la o bancă. Și te gândești că poate acolo într-o zi, Eminescu și Veronica Micle și-au spus vorbe de amor sau că regele Ferdinand și Mița Biciclista puneau țara la cale înainte de Primul Război Mondial sau că Ion Râmaru își dădea întâlnire cu o fată. Și apoi sună telefonul și vezi că e prietenul/prietena care îți spune că întârzie un pic. Și îți amintești de ce ești acolo. De ce ai venit în parc.”

Foto din spectacolul „In parc“ – Oana Monica Nae

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.