În picioarele goale, prin iad – POVEȘTILE lui DEDEs
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-picioarele-goale-prin-iad-povestile-lui-dedes/

Vineri, exact când ţara mea arăta cât este de bolnavă, o parte din corpul meu derutant (cea interioară) a decis să mă lase baltă. Organele de bun simţ au făcut asta în cadru organizat, în spital (Witting), unde mă aflam de două zile.

Un articol de Dan Nicolaie (Dedes)|15 august 2018

Pierdut cunoștința, căzut pe jos (apropo, am reușit performanța să fac și o glumă între două leșinuri), intervenții, un sobor de medici și asistente în jurul meu și o zbatere de câteva ore, în care, personal, fără studii de specialitate, am crezut că s-a cam terminat treaba mea în această lume.

Ei bine când lupta personală era mai în toi, tocmai se încerca cuplarea mea la un aparat nou, iar ”tehnicienii” aveau probleme cu el, afară în stradă lucrurile o luau razna. Fusesem informat că printre opțiuni ar fi o operație, riscantă din cauza hemoragiei interne, și un transfer la un alt spital (Floreasca) pentru o intervenție cu un alt aparat.

Fără să vreau, auzisem, inclusiv de pe fereastra deschisă, că oamenii se bat în piață, că sunt sute de răniți. După aceea am început să aud sirene, strigăte, larmă. Mă gândeam, tot mai resemnat cu fiecare ambulanță care trecea pe stradă, că deplasarea mea la Floreasca devine imposibilă și că o să mor pentru că în țara mea lucrurile sunt cum sunt.

Cel mai rău îmi părea că nici măcar în ultimele clipe nu pot avea parte de puțin liniște și că voi face trecerea însoțit de un alai de zgomote (aparatele care bipăiau lângă mine, sirenele ambulanțelor și mașinilor de poliție din stradă, strigătele și vuvuzelele celor care mergeau sau se întorceau dinspre Piața Victoriei).

Toată viața am susținut că îmi place să trăiesc în România, nu am vrut să plec sub nicio formă, dar vineri, 10 august, mi-am dat seama că mi-aș dori să mor liniștit, în altă parte.

PS

Acum am dictat, când voi putea să și tastez, am să povestesc pe larg despre actul medical. Mulțumesc medicilor Dogioiu, Moldovan, Tobă, asistentelor, soției, care a stat non – stop lângă mine, fratelui meu și prietenilor veniți ”în pelerinaj la ”moaștele lui Dede”.

Foto: În picioarele goale, prin iad – POVEȘTILE lui DEDEs – dedes.ro

23
/09
/20

OPINIE Prea puținele recompense juste acordate la Gala Premiilor Uniunii Cineaștilor din România, ediția 2020, nu pot șterge senzația generală că un astfel de eveniment este mai puțin despre recunoașterea valorii reale, cât mai ales despre a mulțumi pe cât mai mulți, în special dintre cei apropiați de UCIN.

09
/08
/20

"Tot amânam întâlnirea cu Dan Chişu. Recent am reuşit să ne vedem şi mai ales să-i văd ultimul film regizat – ”5 minute”. Ce pot spune despre film? Surpriza a fost neaşteptat de...". Citiţi un text pentru Ziarul Metropolis al scriitorului Vasile Ernu.

31
/01
/20

CORESPONDENȚĂ DIN BRUXELLES. La BOZAR, în Bruxelles, până acum în februarie 2020, puteți vizita (contra unei sume modice) o excepțională Expoziție Brâncuși. Este perla coroanei în prezența României la festivalul EUROPALIA, care în 2019 a fost dedicat țării noastre.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.

15
/11
/19

În ziua când am răspuns invitației onorante de a mă implica în bunul mers al festivalului arădean, ca director artistic, timp de aproape un deceniu, între 2002 și 2010, mi-am amintit de căldura cuvintelor regretatului meu frate, Victor Parhon, aflat în această ipostază până în anul trecerii sale în eternitate, cu privire la carsimaticul public de aici, la emoția sa neînchipuit de puternică, la trăirile  unor adevărați și fideli prieteni ai scenei și ai valorilor pe care aceasta le cultivă.

27
/09
/19

OPINIE Rezultatele celui mai recent concurs de proiecte de film organizat de Centrul Național al Cinematografiei (CNC) au declanșat scandal. Se întâmplă aproape mereu. Motivul principal: finanțarea primită de unii regizori controversați și ocolirea unor regizori importanți. Însă de ce se ajunge aici? Și ce se poate face pe viitor?

22
/08
/19

CRONICĂ DE FILM Nu e o întâmplare că regizorul lui „Poliţist, adjectiv”, unul dintre filmele emblematice ale Noului Cinema Românesc, oferă cel mai neaşteptat lungmetraj al ultimilor ani, care poate aduce o schimbare de direcţie. „La Gomera” este o reconfirmare: Corneliu Porumboiu rămâne cel mai inventiv, surprinzător şi autoreflexiv cineast român.

23
/06
/19

OPINIE Proaspăt intrat și în cinematografele de la noi, un nou film șochează o parte a spectatorilor, care îl califică drept „scârbos” sau „odios”: „Mănușa de Aur”, cu care Fatih Akin a agitat puternic apele și la premiera mondială din competiția de la Berlin. Când am devenit atât de sensibili?

07
/05
/19

PREVIEW Cu „La Gomera”, Corneliu Porumboiu a ajuns în sfârșit acolo unde îi era locul: în Competiția de la Cannes, cel mai important festival de film. El concurează pentru Palme d`Or cu cineaști-cult ca Almodóvar, frații Dardenne, Jarmusch, Kechiche, Loach, Malick sau Tarantino. La ce să ne așteptăm?

20
/03
/19

OPINIE Pentru al doilea an consecutiv, trofeul Gopo pentru cel mai bun film ajunge la un lungmetraj care s-a remarcat în special prin succes la public, și mai puțin prin prezențe în festivaluri sau elogiile criticii. În acest caz, „Moromeții 2”, de Stere Gulea. Este reconfirmarea unei schimbări în receptarea filmului românesc.

15
/01
/19

După cum veți afla de pe această pagină, sunt un băiețel de doi ani, diagnosticat după Crăciun cu neuroblastom* (cancer – cu metastaze multiple). Știu că asta sună un pic înfricoșător, dar câtă vreme există speranțe, rămân încrezător. Iată, am reușit și o rimă, mi se mai întâmplă...

28
/12
/18

OPINIE Scris și regizat de Alfonso Cuarón, „Roma”va rămâne foarte probabil în istorie ca filmul despre care s-a discutat și s-a scris cel mai mult în 2018. Și asta chiar înainte de premiera mondială la Festivalul de la Veneția, unde a obținut, fără rezerve, Leul de Aur.

13
/12
/18

Vă mai amintiți scena finală din "Smoke" / "Fum de țigară" (1995), filmul regizat de Wayne Wang, după scenariul lui Paul Auster, faimosul scriitor new-yorkez? Aceea în care Auggie (Harvey Keitel) îi dăruiește prietenului său Paul Benjamin (William Hurt), scriitor, o minunată poveste de Crăciun. Întreaga scena este însoțită de melodia lui Tom Waits, "Innocent when you dream".

11
/12
/18

Au între 70 și 80 de ani. Sunt un cuplu. Ea vorbește, îl ghidează, îl ceartă și îl așează. El tace. Ea mă calcă de două ori pe picior, o dată se scuză, a doua oară consideră că noroiul mă prinde bine, așa că așteaptă să-i mulțumesc.

21
/11
/18

OPINIE Cum se explică succesul lui „Moromeții 2”, care pare de neoprit în drumul de a deveni cel mai vizionat film românesc cel puțin de după 2000? Am încercat să ofer cinci motive ale acestei primiri neașteptate pe care publicul român i-o oferă noului film al veteranului regizor Stere Gulea.