Însemnările unui nebun* (capitolul 2). MONDIALUL Metropolis
https://www.ziarulmetropolis.ro/insemnarile-unui-nebun-capitolul-2-mondialul-metropolis/

19 iunie. Ieri după-amiază m-am aruncat pe divan cu o cafeluţă de gât sperând să huzuresc la meciurile zilei. La ora aceea, sub deviza “Să punem capăt abuzurilor de la turneul final!”, Plenul Dumei de Stat (în cârdăşie cu membrii Consiliului FIFA) dezbătea de zor modificările la Codul Mondial de procedură penală.

Un articol de Pantacruel|19 iunie 2018

Asta, după găselnița arbitajului video care a bulversat mai toate partidele de până acum… Nu pot înghiți deloc chestiile astea făcute peste noapte, hoțește!

Englezii jubilează după golul lui Harry Kane din prelungirile meciului cu Tunisia

E limpede ca apa Volgăi că scopul este să-i salveze, cât încă nu-i prea târziu, pe toți penalii care s-au făcut de râs în prima rundă. A recunoscut, spre seară, chiar purtătorul de cuvânt al G8G (Grupul celor Opt Granzi): „Nu ne putem salva pe rând, trebuie să ne salvăm toți odată!”. E adevărat, Cupă Mondială fără Italia era oricum, din start, cam ca sfânta Rusie feudală fără moșieri. Să o lași acum, după grupe, și fără Germania, Argentina, Brazilia sau Spania?! Un gând ca ăsta l-ar băga în sperieți chiar și pe lingușitorul Cicikov, negustorul de suflete moarte.

Cum era de așteptat, Suedia bătuse Coreea de Sud (1-0), Belgia trecuse lejer de Panama (3-0), chiar dacă dinamovistul din poarta panamezilor făcuse opinie separată, respingând ca neîntemeiate majoritatea atacurilor belgiene. Pe deasupra, Tunisia egalase Anglia din penalty, meciul intra în prelungiri, timpul nu mai avea răbdare…

O zi extem de tristă pentru fotbalul mondial. Consecinţele vor fi greu de evaluat. Se vor putea califica în fazele superioare ale competiției nu doar  echipele de top care nu vor reuși să înscrie niciun gol în grupe, dar și cele eliminate pe parcurs, dacă învingătoarele de drept nu-și pot dovedi superioritatea tehnico-tactică dincolo de orice îndoială”, se putea citi, câteva minute mai târziu, pe burtierele televiziunilor de știri îngălbenite de excesul de realism magic.

Am realizat îndată că treaba este foarte serioasă, că dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râsu’-plânsu’! Motiv pentru care am apelat la o sticlă de vin alb și la o Barcarolă venețiană – varianta “Les Contes d’Hoffmanne”, de Offenbach.

Era nevoie de o reacție imediată și nu prin misive, cu poștalionul, ci printr-o ieșire masivă în Красная площадь, frumoasa noastră Piață. Nu în fața Luzhniki Arena, acolo e diversiunea, ci în Piață Roșie! Și nu numai în Moscova! Sankt Petresburg, Kazan, Kaliningrad, Volgograd, Soci, Ekaterinburg! Hai, frate Pușkin!, hai Saramago!, hai Cervantes!, hai, frate Balzac!, hai Cortázare!, hai, măi, Goethe!, hai Dickense, hai!, hai frate Murakami! Hai să salvăm Mondialul! E momentul! Acum!

Momentul cheie al meciului Japonia – Columbia. Penalty pentru asiatici și cartonaș roșu Sanchez (Columbia)

Gata, tac, nu mai spun nimic! Mă iau ăștia drept nebun… Mă întorc la meciurile mele, la reveriile cotidiene.

Astăzi, în a șasea zi a Mondialului, Japonia a bătut cu noroc Columbia… Ay, ay, ay, ay, ay! Senegalul conduce, la pauză, Polonia. Polonia lui Lewandowski! Se îngroașă gluma… Mai spre seară încep deja meciurile rundei a doua.

O fetișcană destul de frumușică, cu pistrui mărunți, rochiță albă cu motive tradiționale și ochi migdalați ca ai Olguței (Kurylenko) se oprește în dreptul porții mele. Roșește un pic la față și mi dau seama că-i arde de mire porumbiței! “Cum vă numiți?”, m-a întreabat ea. „Nikolai Vasilievici”, i-am răspuns. “Am ceva de discutat cu pisica dumneavostră. Cu Negruța!”. Le-am lăsat să vorbească despre punctul de pensie și m-am întors în casă. Polonia tocmai fusese răpusă mișelește de Senegal! N-ar strica o revizuire serioasă a sistemului judiciar, pardon, a sistemului de joc al leșilor… Tac, tac, gata! Tic-tac-tic-tac…

 

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Bustul lui Gogol din St. Petresburg

* Se spune (ceea ce este improbabil) că însemnările de față ar fi fost scrise de însuși N.V. Gogol, la Moscova, pe patul de moarte, pe la o mie opt sute cinzeci și ceva. Trecute apoi ilegal în administrarea guberniei Sankt Petersburg (prin HG!), după ce au scăpat de un incendiu devastator, au zăcut mai bine de un secol într-o arhivă scorojită până în primăvara acestui an, când au fost scoase la lumină de un distins domn Valer, aflat întâmplător pe acele meleaguri, la Forumul Juridic Internaţional.

Fapt este că la finalul lunii mai, cu doar două săptămâni înaintea Cupei Mondiale din Rusia, manuscrisul a ajuns în Elveția, în cantonul Geneva, în mâinile dibace ale unui anume domn Liviu, care l-a citit cu toată seriozitatea, până l-a înțeles pe deplin. În ultima sa zi de ședere în țara ceasurilor scumpe și a ciocolatei fine, pe o alee înmiresmată a Cimitirului Plainpalaise, numit și “Cimetière des Rois”, în fața mormântului lui Borges (unul dintre autorii săi preferați alături de Coelho și Nicolae Filimon), domnu’ Liviu, om de vază într-o influentă organizație județeană, a lăsat urmașilor săi o tălmăcire cu dedicație – unii spun chiar o “reinterpretare” din scoarță în scoarță – a manuscrisului original.

Martor tăcut la eveniment, în acea lungă noapte geneveză fără somn, Gabriel, un ins iscusit cu nume și alură de arhanghel, a citit, recitit și răscitit varianta finală a însemnărilor până a memorat-o integral. Întâmplarea face ca, la scurt timp după aceea, domnu’ Gabriel, propus ulterior spre promovare de către un fost profesor de fizică (pe baza principiului acțiunii și reacțiunii), “scapă” în social media – printr-o imensă eroare de comunicare – câteva fragmente incitante din tălmăcirea despre care se face vorbire mai sus, prilej (nesperat) pentru câțiva cetățeni onorabili ai țării noastre, printre care m-am numărat și eu, să le citească și să le întrevadă deosebita sensibilitate artistică.

Foto: MONDIALUL Metropolis – facebook

23
/06
/14

Wilhelm Worringer, ilustru istoric de artă german, spunea cam aşa, într-o memorabilă încercare de despărţire a apelor cu toiagul terminologic: „Manierismul este ceea ce apare într-o operă de artă datorită voinţei creatorului ei, iar stilul este ceea ce apare fără voia lui şi de multe ori împotriva voinţei lui.”

18
/06
/14

Pantacruel s-a strecurat aseară în dormitorul conului Leonida şi al nevesti-sii, Efimiţa. Cum Efimiţa (Mariana Mihuţ) a adormit buştean înaintea partidei Rusia - Coreea de Sud, Rebengiuc şi-a ieşit din pepeni şi mai ales din rol şi s-a dus să urmărească meciul la o bodegă alături de fi-su, Mimi Brănescu, afacerist, că tot trebuia să se vadă pentru nişte treburi urgente.

17
/06
/14

Aseară, la Salvador, în meciul cu Germania, Cristiano Ronaldo a tratat fotbalul ca pe o scrumieră. Ursuz şi sâcâit de ceva, probabil şi de acea potenţială accidentare care a făcut valuri în presă înainte de începerea Cupei Mondiale, Cristiano Ronaldo sau CR7, cum a fost esenţializat de roboţeii marketingului abreviativ, a fost exact asta: un acronim într-o echipă de anonimi vopsiţi conjunctural în culorile Portugaliei.

16
/06
/14

Nu există festin culinar format doar dintr-un unic fel de mâncare, fie el şi excelent. Într-o crăpelniţă adevărată, nu mă refer la „Marea Crăpelniţă” pentru că nu ne-am propus să murim intoxicaţi cu fotbal, la finalul unei mese cu prelungiri şi lovituri de departajare, chiar dacă ai ingurgitat până atunci pateuri fine, somon, păstrăvi afumaţi, muşchiuleţ de viţel, o zeamă de varză bine simţită poate face minuni, inclusiv din punctul de vedere al perspectivelor.

15
/06
/14

Era de cu seară la Manaus, în al doilea meci din Grupa Morţii. Gianluigi Buffon, accidentat, ieşise la marginea gazonului să asculte vuietul de tablă galvanizată al Arenei Amazônia, în timp ce, în vechiul centru al Bucureştilor, un cârd de gâsculiţe scurmau cu boticul într-o şaormă de vită. Cu de toate. Pe alocuri mirosea a mraniţă, a lambadă ieftină şi a boştină fiartă. Într-un colţ al terenului, dintre firele verzi de iarbă, mijea o idee înţepătoare în mintea netedă a lui Mario Balotelli.

14
/06
/14

Că tiki-taka era în pierdere de turaţie şi strălucire o dovedea cu vârf şi îndesat şi Los amantes pasajeros, film plat şi fără zvâc în care însuşi întemeietorul incontestabil al sistemului era înfrânt de propria creaţie. De limitele ei, mai exact!

13
/06
/14

Suflet de artist, văzând atât de mulţi croaţi în preajmă, arbitrul japonez Yuichi Nishimura şi-a închipuit, în două, trei faze, că joacă în una din piesele lui Miroslav Krleža, o comedie carnaval, care se petrece într-o singură noapte şi în care toate regulile sunt aruncate în aer.