Insula Muzeelor din Berlin: istorie și semnificații
https://www.ziarulmetropolis.ro/insula-muzeelor-din-berlin-istorie-si-semnificatii/

Istoria capitalei Germaniei de astăzi se leagă direct de dezvoltarea rapidă a Prusiei în secolul al XVIII-lea. Orice Mare Putere europeană avea nevoie de a se afirma simbolic în raport cu celelalte monarhii de pe continent, fiecare investind în măreţia oraşului său capitală.

Un articol de Petre Ivan|20 mai 2020

Dacă Franța avea Parisul pe Sena, iar Marea Britanie avea Londra pe Tamisa, Prusia își va crea și ea Berlinul, pe Spree. Până la decizia lui Frederic cel Mare din 1710 de a-și face o capitală demnă de un puternic stat european, râul Spree separa două orașe: Cölln și Vechiul Berlin (Altberlin). După unirea acestora, alături de alte câteva mici localități din zonă, lua naștere Berlinul așa cum îl știm astăzi.

La fel cum Sena separă Parisul în două, creând în mijlocul său o mică insulă, același rol îl are și Spree. Pe acea insulă, în chiar inima capitalei Germaniei, se găsește una dintre cele mai importante atracții culturale ale Berlinului. Inițial o zonă rezidențială, partea de nord a insulei a fost dedicată pentru științe și arte de către regele Frederic William al IV al Prusiei, în 1841, fiind puse astfel bazele Insulei Muzeelor. Aceasta găzduiește în prezent instituții culturale recunoscute pe plan mondial, precum Vechiul Muzeu (Altes Museum), Noul Muzeu (Neues Museum), Vechea Galerie de Artă, Muzeul Bode, Muzeul Pergamon. Proiectul este în continuă evoluție, în 2020 fiind plănuit să fie inaugurat Forumul Humboldt. Cei interesanți de o adevărată experiență culturală și istorică nu au voie să rateze Insula, aceasta fiind inclusă din 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO. 

Istoria tumultoasă a Europei și a Germaniei a afectat însă multe dintre colecții muzeelor. Unele obiecte de mare valoare au fost separate în perioada Războiului Rece, fiind reunite doar după căderea zidului Berlinului. Altele au fost luate de trupele aliate în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, precum celebra comoară a lui Priam, cunoscută și ca aurul Troiei, descoperită de Heinrich Schliemann în 1873, ce se găsește acum la Muzeul Pușkin din Moscova. Astăzi, vizitatorii pot vedea la Muzeul Pergamon obiecte din antichitate greacă sau babiloniană, precum reconstrucția Altarului Pergamon, Poarta lui Iștar sau Poarta din Milet. La Neues Museum se găsesc în special vestigii ale antichității egipetene, cel mai celebru artefact fiind în mod cert bustul reginei Nefertiti. Artă pornind din evul mediu până în contemporaneitate este găzduită de Muzeul Bode și la Vechea Galerie de Artă, și multe alte exponate extraordinare, care fac vizitarea complexului o adevărată obligație pentru toți turiștii ce ajung prin Berlin. 

Ionuț Marcu, istoric si lector la Fundația Calea Victoriei unde susține Turul ghidat online prin Berlin: de la Poarta Brandenburg, la Checkpoint Charlie.

09
/02
/24

mind-moving, programul de terapie prin artă inițiat și organizat de Indie Box, în parteneriat cu NOPA - Societatea Norvegiană a Compozitorilor și Textierilor, Asociația Entuziart și Profeti ART SRL, ajunge la finalul perioadei de implementare și își încheie călătoria cu un eveniment special, dedicat publicului larg, cu intrare liberă, pe 21 februarie, de la 18:30, la Arcub - Hanul Gabroveni (str. Lipscani, nr. 84 - 90).

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.