Insula Muzeelor din Berlin: istorie și semnificații
https://www.ziarulmetropolis.ro/insula-muzeelor-din-berlin-istorie-si-semnificatii/

Istoria capitalei Germaniei de astăzi se leagă direct de dezvoltarea rapidă a Prusiei în secolul al XVIII-lea. Orice Mare Putere europeană avea nevoie de a se afirma simbolic în raport cu celelalte monarhii de pe continent, fiecare investind în măreţia oraşului său capitală.

Un articol de Petre Ivan|20 mai 2020

Dacă Franța avea Parisul pe Sena, iar Marea Britanie avea Londra pe Tamisa, Prusia își va crea și ea Berlinul, pe Spree. Până la decizia lui Frederic cel Mare din 1710 de a-și face o capitală demnă de un puternic stat european, râul Spree separa două orașe: Cölln și Vechiul Berlin (Altberlin). După unirea acestora, alături de alte câteva mici localități din zonă, lua naștere Berlinul așa cum îl știm astăzi.

La fel cum Sena separă Parisul în două, creând în mijlocul său o mică insulă, același rol îl are și Spree. Pe acea insulă, în chiar inima capitalei Germaniei, se găsește una dintre cele mai importante atracții culturale ale Berlinului. Inițial o zonă rezidențială, partea de nord a insulei a fost dedicată pentru științe și arte de către regele Frederic William al IV al Prusiei, în 1841, fiind puse astfel bazele Insulei Muzeelor. Aceasta găzduiește în prezent instituții culturale recunoscute pe plan mondial, precum Vechiul Muzeu (Altes Museum), Noul Muzeu (Neues Museum), Vechea Galerie de Artă, Muzeul Bode, Muzeul Pergamon. Proiectul este în continuă evoluție, în 2020 fiind plănuit să fie inaugurat Forumul Humboldt. Cei interesanți de o adevărată experiență culturală și istorică nu au voie să rateze Insula, aceasta fiind inclusă din 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO. 

Istoria tumultoasă a Europei și a Germaniei a afectat însă multe dintre colecții muzeelor. Unele obiecte de mare valoare au fost separate în perioada Războiului Rece, fiind reunite doar după căderea zidului Berlinului. Altele au fost luate de trupele aliate în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, precum celebra comoară a lui Priam, cunoscută și ca aurul Troiei, descoperită de Heinrich Schliemann în 1873, ce se găsește acum la Muzeul Pușkin din Moscova. Astăzi, vizitatorii pot vedea la Muzeul Pergamon obiecte din antichitate greacă sau babiloniană, precum reconstrucția Altarului Pergamon, Poarta lui Iștar sau Poarta din Milet. La Neues Museum se găsesc în special vestigii ale antichității egipetene, cel mai celebru artefact fiind în mod cert bustul reginei Nefertiti. Artă pornind din evul mediu până în contemporaneitate este găzduită de Muzeul Bode și la Vechea Galerie de Artă, și multe alte exponate extraordinare, care fac vizitarea complexului o adevărată obligație pentru toți turiștii ce ajung prin Berlin. 

Ionuț Marcu, istoric si lector la Fundația Calea Victoriei unde susține Turul ghidat online prin Berlin: de la Poarta Brandenburg, la Checkpoint Charlie.

24
/12
/19

Un grup de tineri artiști timișoreni din cadrul Facultății de Arte și Design a Universității de Vest Timișoara au demarat un proiect unic, menit să aducă împreună creatorii și iubitorii de artă. Proiectul Artă și Artiști Români are o motivație pur educațională.

23
/12
/19

Comisia Națională a României pentru UNESCO – CNR UNESCO - a organizat în data de 17 decembrie cea de-a IV-a ediție a Galei anuale de sfârșit de an, care a reunit partenerii instituționali, respectiv reprezentanți ai instituțiilor publice, societății civile, mediului privat, precum și alți colaboratori, personalități din domeniile de interes ale UNESCO - educație, științe, cultură, comunicare și informare.

14
/12
/19

Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită începând cu data de 14 decembrie 2019 să vizitaţi expoziţia permanentă a colecţiei „Dan şi Liana Nasta”, intrată în patrimoniul muzeului anul acesta, prin generozitatea donatorilor, soții Mihai şi Elena Nasta, nepoții colecționarilor.

10
/12
/19

Luni, 9 decembrie, începând cu orele 19.00, în foaierul Sălii Liviu Ciulei (Izvor) a avut loc vernisajul expoziției permanente de portrete ale actorilor din trupa Teatrului L.S. Bulandra, realizate de fotograful (și actorul) Andrei Runcanu.

03
/12
/19

Pentru fostele state socialiste, 2019 marchează trecerea a 30 de ani de la revoluțiile care au schimbat cursul istoriei, iar pentru cehi, la fel ca și pentru români și alte națiuni ce s-au aflat în Blocul de Est, 1989 a marcat trecerea de la dictatură la democrație. Revoluția de Catifea, așa cum a fost numit evenimentul la cehi, a avut câteva caracteristici aparte, iar bucureştenii sunt așteptați să le descopere la deschiderea expoziției „1989. The Velvet Revolution”, pe data de 5 decembrie 2019, începând cu ora 19:00, la Centrul Ceh din Bucureşti.