Întalnire cu Anthony Quinn la Cinemateca Română
https://www.ziarulmetropolis.ro/intalnire-cu-anthony-quinn-la-cinemateca-romana/

Marţi, 18 decembrie, de la ora 19.00, la Sala Union a Cinematecii Române, va avea loc lansarea volumului „Păcatul originar. O autobiografie” de Anthony Quinn, publicat la Editura Nemira, în colecţia Yorick.

Un articol de Liliana Matei|14 decembrie 2018

La eveniment vor participa Cristina Bazavan, jurnalist, Mihai Fulger, critic de film, Vlad Cristache, regizor, și Monica Andronescu, critic de teatru, coordonatorul colecției Yorick.

Lansarea va fi completată de proiecția filmului „Zorba Grecul” (1964), în regia lui Michael Cacoyannis.

Emoționantă și amplă confesiune a unuia dintre cei mai importanți actori din secolul XX, volumul „Păcatul originar” se constituie într-o adevărată mărturie de viață. Publicat în Statele Unite în 1974, autoportretul lui Anthony Quinn arată o personalitate de mari adâncimi, urmărită aici în devenirea ei, în complicata trecere de la o copilărie tulburată spre o maturitate bântuită de obsesii, și în relație cu un context deloc simplu.

„Credeți în iubire, dle Quinn?” – iată punctul de plecare al confesiunii, întrebarea pe care i-o pune psihiatrul atunci când intră prima dată în cabinet. „Întrebarea m-a năucit. Am vrut să mă ridic și să plec. Toată povestea asta cu analiza era dureroasă și jenantă. Mă simțeam închis într-o cutie, claustrofob. Nu eram sigur deloc c-o să-mi placă acest om. Era prea rumen la față, arăta prea sănătos. Era probabil un cap pătrat, un om banal.

-Credeți în iubire?

Despre asta era vorba. Iată lucrul suprem!

De-asta stăteam acolo ca un idiot.

Dacă m-ar fi întrebat: „Credeți în Dumnezeu?” aș fi săpat în mine după cine știe ce argumente teologice și le-aș fi încărcat cu lecturile mele și cu experiențe personale. Mă bălăcisem destul în subiect, ca să pot să trec o cursă cu obstacole. Dar acest „Credeți în iubire?” – asta era lucrul important. Cel mai important.

Și m-am gândit, da…

Iubesc primele zile de primăvară, când apar frunzulițele noi.

Iubesc soarele și marea.

Iubesc râsetele copiilor.

Iubesc foșnetul copacilor.

Iubesc mirosul iute al pământului după ploaie.

Iubesc inocența primei zăpezi.

Iubesc muzica mexicană.

Îl iubesc pe Puccini.

Iubesc faptul că învăț lucruri.

Iubesc un somn bun de noapte.

Iubesc faptul că descopăr lucruri.

Iubesc mirosul de tămâie din biserică.

Îl iubesc pe Thomas Wolfe.

Îl iubesc pe Rouault.

Îl iubesc pe Michelangelo.

Îmi iubesc copiii.

Sigur că da, cred în iubire, acea iubire despre care vorbeau Iisus sau Gandhi. Dar oare fusesem eu capabil vreodată să iubesc necondiționat?”

Anthony Quinn a fost unul dintre actorii de film marcanți ai secolului XX. De origine mexicană, s-a mutat în SUA împreună cu părinții și în anii 1930 a devenit interesat de actorie, primul său rol în fiind în Parole din 1936, după care a urmat The Milky Way, în regia lui Harold Lloyd. Avea să joace apoi o mulțime de roluri, alături de creatori consacrați, devenind un adevărat star în special după realizarea filmului „Viva Zapata!”, în regia lui Elia Kazan, creație pentru care a fost recompensat cu Premiul Oscar pentru Cel mai bun actor în rol secundar. Un an mai târziu, iubitorii de film îl vedeau în „La Strada”, celebrul film al lui Federico Fellini. Printre celelalte creații semnificative de care este legat numele său se numără „Lawrence of Arabia”, „Lust for Life”, „Lion of the Desert”. Destinul îi va aduce, în decursul deceniilor, multe premii și distincții. În 1964, când a interpretat rolul „Zorba Grecul” din filmul omonim al lui Michael Cacoyannis, rol cu care avea să rămână asociat pentru totdeauna, a primit încă o nominalizare la Oscar. Pe Walk of Fame de la Hollywood și-a primit, așa cum se cuvenea, o stea.

22
/03
/22

Editura Nemira ne propune un nou volum semnat de Bogdan Munteanu, „Stai jos sau cazi”, în colecția „n’autor”, coordonată de Eli Bădică. Este a doua carte publicată la editura Nemira de scriitorul timișorean, după bestsellerul „Ai uitat să râzi” din 2016. Ziarul Metropolis vă invită să citiți un fragment.

14
/03
/22

Dintotdeauna omul a căutat un refugiu în artă în momente de criză. Zilele acestea, când Europa se află în fața celui mai dificil moment din istoria sa recentă, întâmplarea m-a dus la o expoziție multimedia care aduce în prim-plan poezia scrisă de femei în România, deschisă la Art Hub, pe strada Budișteanu numărul 10, între 1 și 24 martie.

13
/03
/22

„Pentru mine, fericirea înseamnă creaţie şi iubire pentru şi de la cei dragi. Dar, dacă mi s-ar cere să aleg între a fi fericit şi a fi util, cred că aş alege a fi util”, spune unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori francezi de azi, totodată și unul dintre dramaturgii contemporani cei mai jucați.

11
/03
/22

„Cartea din Week-end”, proiect online gândit special pentru pasionații de citit, va oferi publicului fragmente din volumele incluse, scurte biografii ale autorilor, recenzii apărute în ziarele italiene, dar și mărturii video ale editorilor, criticilor și traducătorilor italieni privind motivația lor de a publica și promova autorii români pe piața literară italiană.

07
/03
/22

Despre Nicolas d’Estienne d’Orve s-a spus frecvent că este scriitorul contemporan care surprinde Parisul ca nimeni altul tocmai pentru că îl iubește atât de mult. Eiffel, ultimul lui roman, publicat de Editura Trei reușește să-i facă pe cititori să se-ndrăgostească la rândul lor de Paris prin intermediul poveștii romanțate a vieții lui Gustave Eiffel, inginerul de geniu care a ridicat monumentul-simbol al Franței. Care este secretul „Doamnei de fier” din inima Parisului? Ce istorie vrea să transmită peste secole tuturor celor care o privesc?

28
/02
/22

Margaret MacMillan, autoarea bestsellerurilor „Făuritorii păcii”, „Războiul care a pus capăt păcii” și „Oamenii istoriei” oferă o perspectivă provocatoare asupra războiului ca o componentă esențială a umanității în noul său volum: „Războiul. Cum ne-au modelat conflictele”, publicat de Editura Trei în colecția Istorie.

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).