Invitație în Nardinia. O nouă expoziție de tip feerie la Arbor.art.room
https://www.ziarulmetropolis.ro/invitatie-in-nardinia-o-noua-expozitie-de-tip-feerie-la-arbor-art-room/

O nouă expoziţie propusă de spaţiul expoziţional Arbor.art.room îi va seduce cu siguranţă, începând din această săptămână, pe iubitorii de artă şi frumos din Capitală. Joi, 11 februarie 2021, între orele 17.00 şi 21.00, la Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11), va avea loc deschiderea expoziţiei unui artist tânăr şi original, Giuliano Nardin, expoziţie intitulată misterios „Nimic nou la Podul Săbăreni“ (perioadă de vizitare: până pe 7 martie 2021), o inedită propunere expoziţională realizată împreună cu curatorul Doinel Tronaru, la propunerea managerului cultural Victoria Nagy Vajda.

Un articol de Petre Ivan|8 februarie 2021

Spaţiul expoziţional Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1; puncte de reper: Sala Radio, Parcul Luigi Cazzavillan), aparţinând Asociaţiei pentru cultură şi arte Arbor, a devenit binecunoscut iubitorilor de arte vizuale din vara și toamna anului trecut, printr-o serie de expoziţii cu totul originale (ca mod de abordare şi execuţie), care „au făcut epocă“, cum ar fi: „Woman Unchained“ a artistei basarabene Irina Greciuhina (curator Doinel Tronaru), „Un veac de singurătate“, aparţinând celei mai mari pictoriţe din Republica Moldova, Valentina Rusu Ciobanu, ajunsă la vârsta centenarului (curatori: Victoria Nagy Vajda, Anastasia Gurschi), și „The Severed Garden“ a foarte apreciatului peisagist neconvenţional Vadim Creţu, o extrem de originală propunere expoziţională aparţinând curatorilor Andrei şi Andreea Grosu, binecunoscuţi regizori şi oameni de teatru.

De data aceasta, noua propunere artistică a Victoriei Nagy Vajda este un artist deja binecunoscut în spațiul artistic bucureștean, aflat la a treia sa expoziție personală, după „breakthrough“-ul în carieră executat pe parcursul anului 2018, prin două expoziții organizate atunci de H’art Gallery și de galeristul Dan Popescu. Se menține însă situarea în zona expozițiilor de tip feerie, caracterizate printr-o bogată resursă imaginativă și printr-un accent deosebit pus pe culoare și imagine. Explozia de imagini și de culori ieșite din fantezia lui Giuliano Nardin îi va încânta cu siguranță pe bucureșteni timp de peste trei săptămâni, cât va rămâne deschisă expoziția. „«Ţara asta a mâzgălit-o, pe carton, un copil», sunt cuvintele lui Eugen Ionescu cărora trebuie mereu să le subsumăm un astfel de demers. Nardinia ar putea fi intitulat tărâmul în care pășim când trecem de pragul galeriei (precum dulapul/șifonierul prin care copiii lui Lewis treceau în Narnia)“, spune curatorul Doinel Tronaru.

Nu este pentru prima dată când Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor interacționează cu acest artist, ținând cont de participarea sa la seria de masterclass-uri pe care Arbor le-a organizat în cadrul instituțiilor de educație artistică din Republica Moldova în anul academic 2018-2019, intitulată Arbor Master Classes in Arts. Giuliano Nardin a ținut atunci un atelier de trei zile cu studenții Colegiului Republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală“ de la Chișinău, tema atelierului fiind interacțiunea culorilor. Acum, Arbor.art.room organizează cea de-a treia expoziție personală din București a artistului. Expoziția este intitulată original și enigmatic „Nimic nou la Podul Săbăreni“, trimițând la critica antimilitaristă din romanul „Nimic nou pe frontul de Vest”. Dincolo de celebrul pod care stă să cadă la marginea Bucureștiului, înspre Chitila, Săbăreniul, spune Giuliano Nardin, „este faptul comun, cotidianul, maya“, la care se raportează ca artist. Așadar, plictis, rutină, conformism, din care se iese (artistul iese) prin imaginație și fantezie.

„Eu, tu și Giuliano“. Giuliano Nardin la Arbor.art.room (text curatorial de Doinel Tronaru)

În vârstă acum de 43 de ani, Giuliano Nardin este un pictor român, cu „rădăcini“ italiene în familie, oltean get-beget de trei generații, dar stabilit la București. A terminat studii de pictură sub îndrumarea unui clasic, pictorul Vladimir (Mirel) Zamfirescu, încă din primul deceniu al secolului, dar afirmarea a venit târziu și după o perioadă de retragere în „subteranele“ sistemului instituțional-artistic bucureștean. De fapt, Giuliano Nardin a fost (re)descoperit de un coleg de „arte“ puțin mai copt, pictorul Gili Mocanu, și lansat de-abia în 2018 de galeristul Dan Popescu (cel care-a lansat multe nume ale „generațiilor“ de artiști douămiiste și post-douămiiste). Acesta îi organizează, la H’art Gallery, prima expoziție personală, intitulată chiar așa, „001“, și pusă de galerist sub semnul „vălului de mireasă ca element de putere“. Giuliano trăiește și lucrează în București, în apropierea Parcului Cișmigiu, iar treptat acesta din urmă a devenit un topos fundamental pentru arta sa.

 

„Un artist chagallian, trecut prin Botero“, scriam, în luna mai a anului 2018, la acea expoziție numerotată „001“ de la H’art Gallery, extaziat de descoperirea artistului necunoscut până atunci. Lucrările au fost interpretate la acea vreme ca studii de antropologie, ca încercări de „dez-văluire“ a măștilor cu care ne acoperim, ca o deconstrucție a puterii (ca orice putere) de ordin simbolic. Uleiurile acelea datau însă, după cum însuși artistul mărturisește, de prin 2006-2007, iar în toamna acelui an, odată cu cea de-a doua expoziție personală, organizată tot de Dan Popescu în sălile nesfârșite ale Institutului de Arhitectură (și dedicată în principal Parcului Cișmigiu, ca topos fundamental – exterior și interior – al artistului), lucrările nardiniene aveau să ia altă turnură.

 

În actuala expoziție de la Arbor, care-ar putea fi subintitulată, așadar, „003“, Giuliano pare să fi dat „în mintea copiilor“, numai că, așa cum am spus de atâtea ori, astfel de esențializări și inocentizări ale discursului sunt greu de obținut. „Ţara asta a mâzgălit-o, pe carton, un copil“, sunt cuvintele lui Eugen Ionescu cărora trebuie mereu să le subsumăm un astfel de demers (Eugen, pentru că-i vorba de tânărul Ionescu, cel din „Elegiile pentru ființe mici“). Nardinia ar putea fi intitulat tărâmul în care pășim când trecem de pragul galeriei (precum dulapul/șifonierul prin care copiii lui Lewis treceau în Narnia). Vorbim, în noua serie de lucrări a lui Giuliano, exclusiv de guașe pe hârtie, de o dimensiune oarecum standard, dar al căror principiu ordonator nu este repetivitatea, ci, dimpotrivă, distinctivitatea și o permanentă imaginație creativă.

 

Putem identifica niște teme care se repetă și niște filoane care circulă pe parcursul aparent nesfârșitei serii, dar asta nu ne ajută prea mult. Nardin pictează frenetic, necontrolat, compulsiv, priapic, așa cum respiră și așa cum trăiește, și așa cum alții fac alte lucruri, de ordin artistic sau nu, care-i consumă și-i lasă moi și nesatisfăcuți. Însuși modul actual în care artistul s-a „expus“ arată acest lucru. Giuliano îl invită pe privitor să-i dedice întreaga atenție și să-l urmărească în aventura sa interioară. Se cere timp, dedicație și atenție pentru a sesiza subtilitățile acestei picturi și a înțelege în întregime intenționalitatea artistului. „Principiul terțiului exclus“ (sau „Tertium non datur“, cum i-a mai dat în minte, pentru o ecranizare, și lui Lucian Pintilie), este și el cel sub semnul căruia ar putea să mai stea lucrările nardiniene și această expoziție.

 

Deschiderea expoziției „Nimic nou la Podul Săbărenise va face în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare, iar programul de vizitare s-a prelungit pe durata mai multor ore pentru a permite un aflux constant de vizitatori. Intrarea în spațiul expozițional se efectuează direct din stradă şi nu permite staționarea niciunui grup, oricât de redus, de persoane.

04
/12
/20

Pe 8 decembrie 2020, începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

03
/12
/20

Muzeul Național de Artă Contemporană al României se alătură colegilor din Rețeaua Națională a Muzeelor din România, instituțiilor culturale non-guvernamentale și creatorilor independenți, manifestându-și dezacordul cu strategiile promovate de Visarta pentru a consolida cadrul a ceea ce se urmărește în mod implicit a deveni un monopol asupra gestionării drepturilor percepture din comunicarea publică a operelor de artă vizuală.

27
/11
/20

Galeria Estopia București deschide astăzi expoziția „Not Natural”, de Andrada Feșnic. La aproape doi ani de la prima expoziție solo a artistei la Estopia – care a coincis atunci chiar cu deschiderea galeriei – Andrada Feșnic revine la București cu o nouă serie de lucrări realizate integral pe durata ultimului an.

27
/11
/20

Libertatea, egalitatea și democrația sunt printre cele mai puternice valori ale lumii contemporane. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna așa și, din păcate, istoria ne demonstrează că, timp de sute de ani, omenirea a reprimat potențialul intelectual a jumătate din populație prin constrângerea femeilor.

16
/11
/20

O expoziție de grup atipică, The Domino Effect (21 noiembrie 2020 – 6 februarie 2021) aduce în spațiul galeriei Gaep 13 lucrări selectate exclusiv de artiști, printr-o reacție în lanț: de la Răzvan Anton și până la Ignacio Uriarte, fiecare artist al galeriei a ales o lucrare de la următorul artist în ordine alfabetică.

13
/11
/20

Fabrica de Pensule alături de Spațiul de Artă Contemporană MAGMA deschid primul moment din setul de expoziții dedicate sectorului emergent al scenei de arte vizuale din România, parte a proiectului "Future Perfect / Viitor Anterior", în data de 13 noiembrie 2020, printr-un tur ghidat online care se va desfășura pe pagina de Facebook a Fabricii de Pensule.

12
/11
/20

La Muzeul Național al Țăranului Român,  sâmbătă, 14 noiembrie 2020, publicul este așteptat la evenimentul intitulat Noaptea Europeană a Muzeelor. Cu această ocazie se pot vizita trei expoziții temporare. Organizatorii au pregătit, de asemenea, o proiecție în aer liber. Anul acesta, expoziția permanentă va fi închisă, deoarece clădirea monument istoric din Șoseaua Kiseleff nu a […]