Invitație în Nardinia. O nouă expoziție de tip feerie la Arbor.art.room
https://www.ziarulmetropolis.ro/invitatie-in-nardinia-o-noua-expozitie-de-tip-feerie-la-arbor-art-room/

O nouă expoziţie propusă de spaţiul expoziţional Arbor.art.room îi va seduce cu siguranţă, începând din această săptămână, pe iubitorii de artă şi frumos din Capitală. Joi, 11 februarie 2021, între orele 17.00 şi 21.00, la Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11), va avea loc deschiderea expoziţiei unui artist tânăr şi original, Giuliano Nardin, expoziţie intitulată misterios „Nimic nou la Podul Săbăreni“ (perioadă de vizitare: până pe 7 martie 2021), o inedită propunere expoziţională realizată împreună cu curatorul Doinel Tronaru, la propunerea managerului cultural Victoria Nagy Vajda.

Un articol de Petre Ivan|8 februarie 2021

Spaţiul expoziţional Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1; puncte de reper: Sala Radio, Parcul Luigi Cazzavillan), aparţinând Asociaţiei pentru cultură şi arte Arbor, a devenit binecunoscut iubitorilor de arte vizuale din vara și toamna anului trecut, printr-o serie de expoziţii cu totul originale (ca mod de abordare şi execuţie), care „au făcut epocă“, cum ar fi: „Woman Unchained“ a artistei basarabene Irina Greciuhina (curator Doinel Tronaru), „Un veac de singurătate“, aparţinând celei mai mari pictoriţe din Republica Moldova, Valentina Rusu Ciobanu, ajunsă la vârsta centenarului (curatori: Victoria Nagy Vajda, Anastasia Gurschi), și „The Severed Garden“ a foarte apreciatului peisagist neconvenţional Vadim Creţu, o extrem de originală propunere expoziţională aparţinând curatorilor Andrei şi Andreea Grosu, binecunoscuţi regizori şi oameni de teatru.

De data aceasta, noua propunere artistică a Victoriei Nagy Vajda este un artist deja binecunoscut în spațiul artistic bucureștean, aflat la a treia sa expoziție personală, după „breakthrough“-ul în carieră executat pe parcursul anului 2018, prin două expoziții organizate atunci de H’art Gallery și de galeristul Dan Popescu. Se menține însă situarea în zona expozițiilor de tip feerie, caracterizate printr-o bogată resursă imaginativă și printr-un accent deosebit pus pe culoare și imagine. Explozia de imagini și de culori ieșite din fantezia lui Giuliano Nardin îi va încânta cu siguranță pe bucureșteni timp de peste trei săptămâni, cât va rămâne deschisă expoziția. „«Ţara asta a mâzgălit-o, pe carton, un copil», sunt cuvintele lui Eugen Ionescu cărora trebuie mereu să le subsumăm un astfel de demers. Nardinia ar putea fi intitulat tărâmul în care pășim când trecem de pragul galeriei (precum dulapul/șifonierul prin care copiii lui Lewis treceau în Narnia)“, spune curatorul Doinel Tronaru.

Nu este pentru prima dată când Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor interacționează cu acest artist, ținând cont de participarea sa la seria de masterclass-uri pe care Arbor le-a organizat în cadrul instituțiilor de educație artistică din Republica Moldova în anul academic 2018-2019, intitulată Arbor Master Classes in Arts. Giuliano Nardin a ținut atunci un atelier de trei zile cu studenții Colegiului Republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală“ de la Chișinău, tema atelierului fiind interacțiunea culorilor. Acum, Arbor.art.room organizează cea de-a treia expoziție personală din București a artistului. Expoziția este intitulată original și enigmatic „Nimic nou la Podul Săbăreni“, trimițând la critica antimilitaristă din romanul „Nimic nou pe frontul de Vest”. Dincolo de celebrul pod care stă să cadă la marginea Bucureștiului, înspre Chitila, Săbăreniul, spune Giuliano Nardin, „este faptul comun, cotidianul, maya“, la care se raportează ca artist. Așadar, plictis, rutină, conformism, din care se iese (artistul iese) prin imaginație și fantezie.

„Eu, tu și Giuliano“. Giuliano Nardin la Arbor.art.room (text curatorial de Doinel Tronaru)

În vârstă acum de 43 de ani, Giuliano Nardin este un pictor român, cu „rădăcini“ italiene în familie, oltean get-beget de trei generații, dar stabilit la București. A terminat studii de pictură sub îndrumarea unui clasic, pictorul Vladimir (Mirel) Zamfirescu, încă din primul deceniu al secolului, dar afirmarea a venit târziu și după o perioadă de retragere în „subteranele“ sistemului instituțional-artistic bucureștean. De fapt, Giuliano Nardin a fost (re)descoperit de un coleg de „arte“ puțin mai copt, pictorul Gili Mocanu, și lansat de-abia în 2018 de galeristul Dan Popescu (cel care-a lansat multe nume ale „generațiilor“ de artiști douămiiste și post-douămiiste). Acesta îi organizează, la H’art Gallery, prima expoziție personală, intitulată chiar așa, „001“, și pusă de galerist sub semnul „vălului de mireasă ca element de putere“. Giuliano trăiește și lucrează în București, în apropierea Parcului Cișmigiu, iar treptat acesta din urmă a devenit un topos fundamental pentru arta sa.

 

„Un artist chagallian, trecut prin Botero“, scriam, în luna mai a anului 2018, la acea expoziție numerotată „001“ de la H’art Gallery, extaziat de descoperirea artistului necunoscut până atunci. Lucrările au fost interpretate la acea vreme ca studii de antropologie, ca încercări de „dez-văluire“ a măștilor cu care ne acoperim, ca o deconstrucție a puterii (ca orice putere) de ordin simbolic. Uleiurile acelea datau însă, după cum însuși artistul mărturisește, de prin 2006-2007, iar în toamna acelui an, odată cu cea de-a doua expoziție personală, organizată tot de Dan Popescu în sălile nesfârșite ale Institutului de Arhitectură (și dedicată în principal Parcului Cișmigiu, ca topos fundamental – exterior și interior – al artistului), lucrările nardiniene aveau să ia altă turnură.

 

În actuala expoziție de la Arbor, care-ar putea fi subintitulată, așadar, „003“, Giuliano pare să fi dat „în mintea copiilor“, numai că, așa cum am spus de atâtea ori, astfel de esențializări și inocentizări ale discursului sunt greu de obținut. „Ţara asta a mâzgălit-o, pe carton, un copil“, sunt cuvintele lui Eugen Ionescu cărora trebuie mereu să le subsumăm un astfel de demers (Eugen, pentru că-i vorba de tânărul Ionescu, cel din „Elegiile pentru ființe mici“). Nardinia ar putea fi intitulat tărâmul în care pășim când trecem de pragul galeriei (precum dulapul/șifonierul prin care copiii lui Lewis treceau în Narnia). Vorbim, în noua serie de lucrări a lui Giuliano, exclusiv de guașe pe hârtie, de o dimensiune oarecum standard, dar al căror principiu ordonator nu este repetivitatea, ci, dimpotrivă, distinctivitatea și o permanentă imaginație creativă.

 

Putem identifica niște teme care se repetă și niște filoane care circulă pe parcursul aparent nesfârșitei serii, dar asta nu ne ajută prea mult. Nardin pictează frenetic, necontrolat, compulsiv, priapic, așa cum respiră și așa cum trăiește, și așa cum alții fac alte lucruri, de ordin artistic sau nu, care-i consumă și-i lasă moi și nesatisfăcuți. Însuși modul actual în care artistul s-a „expus“ arată acest lucru. Giuliano îl invită pe privitor să-i dedice întreaga atenție și să-l urmărească în aventura sa interioară. Se cere timp, dedicație și atenție pentru a sesiza subtilitățile acestei picturi și a înțelege în întregime intenționalitatea artistului. „Principiul terțiului exclus“ (sau „Tertium non datur“, cum i-a mai dat în minte, pentru o ecranizare, și lui Lucian Pintilie), este și el cel sub semnul căruia ar putea să mai stea lucrările nardiniene și această expoziție.

 

Deschiderea expoziției „Nimic nou la Podul Săbărenise va face în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare, iar programul de vizitare s-a prelungit pe durata mai multor ore pentru a permite un aflux constant de vizitatori. Intrarea în spațiul expozițional se efectuează direct din stradă şi nu permite staționarea niciunui grup, oricât de redus, de persoane.

03
/11
/16

În seara în care am văzut Dorian am vrut să-i cer iertare tehnologiei pentru dățile în care am hulit-o, din conservatorism, și pentru acelea în care am profitat de ea în scopuri pur egoiste. Am reevaluat tehnologia, fie și pentru o oră, cea în care dansul și teatrul s-au unit într-un altfel de spectacol, pe scena de la UNTEATRU.

19
/10
/16

Într-un context în care dansul contemporan are din ce în ce mai multă vizibilitate în peisajul artistic din România, Asociaţia Culturală Control N anunţă un nou spectacol: Dorian, creat de Oana Răsuceanu în jurul unui singur actor-dansator (George Albert Costea), prin îmbinarea dansului contemporan cu proiecţii multimedia. Dorian va fi itinerat în patru spaţii de joc, din patru oraşe diferite: Bucureşti, Timişoara, Craiova şi Ploieşti.

10
/10
/16

Tabloul “Nickelodeon”, realizat de artistul român Adrian Ghenie, a fost vândut pentru suma de 9 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii organizate săptămâna trecută la Londra, de casa de licitaţii Christie’s, fiind vorba de un record absolut pentru pictorul român. Tabloul ictat în 2008 a fost expus şi anul trecut la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.

30
/09
/16

Mai multe evenimente dedicate artei contemporane vor fi organizate, în această noapte, cu ocazia celei de a zecea ediţii a Noapţii Albe a Galeriilor (NAG), în București și în alte nouă orașe din țară. Alături de București, la NAG#10 participă Arad, Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara.

27
/09
/16

Pe Facebook s-a organizat un protest în fața Ambasadei Rusiei față de decizia Rusiei de a dona 100 de euro pentru campania de achiziționare a „Cumințeniei Pământului”. Protestul va avea loc astăzi (marţi), între orele 17.00 și 17.30, la sediul Ambasadei Rusiei la București. Organizatorii protestului spun că se simt „jigniți” de „bacșișul” Rusiei.

23
/09
/16

Publicul bucureştean e invitat să descopere arta viitorului, între 28 septembrie şi 1 octombrie. Peste 60 de artişti din 8 ţări vor fi prezenți pe scenele de la Cinema Elvira Popescu, The Ark, ARCUB Gabroveni, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti şi Muzeul Naţional George Enescu pentru 4 seri de spectacole inedite.

20
/09
/16

Cea de-a doua ediție a Trienalei de Arhitectură East Centric a început în weekend în capitală cu deschiderea expoziției principale găzduită de Teatrul Național din București și conferințe susținute de invitați din Japonia, Austria și România. Trienala continuă cu prezentările publice și jurizarea pentru Premii Arhitext East Centric. Toate cele 4 expoziții majore din cadrul Trienalei pot fi vizitate zilnic, între orele 10 și 18, la TNB și ARCUB Gabroveni, până pe 9 octombrie.

16
/09
/16

Timișoara este orașul românesc ales pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021, a anunțat, astăzi (vineri), Steve Green, șeful juriului, într-o conferință de presă desfășurată la sediul Bibliotecii Naționale a României. Oraşele contracandidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 au fost Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.

16
/09
/16

Bucureștenii sunt invitați să participe, la sfârșitul acestei săptămâni, la evenimentele dedicate împlinirii a 557 de ani de atestare istorică a Capitalei organizate în Piața Constituției și parcurile Cișmigiu și Herăstrău, unde urmează să aibă loc concerte, expoziții, ateliere, spectacole de teatru și parade sau plimbări cu trăsura. Intrarea la toate evenimentele este gratuită.

15
/09
/16

Sâmbătă, 17 Septembrie 2016, Grădina Sticlarilor (strada Vasile Lascăr nr.36) își redeschide porțile pentru cei care vor să își descopere sau să își dezvolte latura artistică. Intrarea la Grădină este gratuită însă, pentru participare, se percepe o taxă de 20 RON, pentru achiziționarea materialelor necesare.

11
/09
/16

Viața în Giulești va fi tema unei instalații-eveniment de artă comunitară contemporană la Muzeul Culturii Romilor din Drumul Săbăreni 101-125. Evenimentul va avea loc pe 16 septembrie, de la ora 19.00.

10
/09
/16

Festivalul Internațional de fotografie Bucharest Photofest se va desfășura între 10 şi 20 septembrie, organizat de Grupul Filos, se desfăşoară în câteva locuri din Bucureşti, între care şi Teatrul Naţional din Bucureşti, în foaierul nou deschis, dinspre Bulevardul Carol.

09
/09
/16

Noaptea Albă a Galeriilor, proiect inițiat și organizat de Asociația Ephemair, prezintă pe 30 septembrie, în cadrul celei de-a zecea ediții, expoziții și evenimente dedicate artei contemporane, în galerii de artă, spații alternative, huburi creative și ateliere de artist din zece orașe – alături de București, la NAG#10 vor participa în acest an Arad, Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara.