Ioan Stanomir îşi va lansa cartea „Junimismul şi pasiunea moderaţiei“, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ioan-stanomir-isi-va-lansa-cartea-junimismul-si-pasiunea-moderatiei-la-libraria-humanitas-de-la-cismigiu/

Marţi, 14 mai, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu va avea loc lansarea cărţii „Junimismul şi pasiunea moderaţiei“ de Ioan Stanomir. Vor participa: Dan C. Mihăilescu, Cristian Vasile, Lidia Bodea şi autorul.

Un articol de Andrada Văsii|13 mai 2013

Marți, 14 mai, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu va avea loc lansarea cărții „Junimismul și pasiunea moderației“ de Ioan Stanomir. Vor participa: Dan C. Mihăilescu, Cristian Vasile, Lidia Bodea și autorul.

Interesat de istoria ideilor, critică literară şi constitutionalism, Ioan Stanomir este scriitor și profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti. Ultima sa carte publicată este „Umbre pe pânza vremii . Secvenţe de istorie intelectuală“ editată de Humanitas (2011).

Junimismul și pasiunea moderației propune cititorului de astăzi revizitarea unui moment intelectual esenția pentru geneza modernității românești. Între 1864 și 1918, Junimea a fost unul dintre grupurile cele mai influente, impunând nu doar un canon literar, ci și o gramatică a înțelegerii societății. De aici, utilitatea unei priviri asupra imaginarului ideologic și politic generat de această asociere de spirite. O asemenea examinare este cu atât mai necesară cu cât decenii de-a rândul proiectul politic junimist, ca parte a proiectului conservator românesc și occidental, a fost supus unei logici procustiene și reducționiste a lecturii.

Ioan Stanomir
critic literar, politolog

Cea mai prestigioasă grupare de cultură

„Junimea“ a debutat ca o asociație culturală, înființată la Iași în anul 1863. Între 1962-1963 câțiva tineri aristocrați, recent întorși de la studii din străinătate, au început să se întâlnească periodic în casa boierului Pogor. Acești tineri erau: Vasile Pogor, Petru Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi şi Titu Maiorescu – cu studii serioase în domeniul filosofiei și al dreptului. Cu timpul cercul se lărgește și va deveni o  adevărată societate pe care au numit-o „Junimea“, fără să știe atunci că au pus bazele celei mai prestigioase grupări din cultura română.

Junimea a avut o bibliotecă, o tipografie și, în 1867, a scos „Convorbiri Literare“, care va fi cea mai longevivă publicație din cultura română (1867-1944).

Junimiștii au rămas în cultura noastră și pentru activitatea lor umanistă. Prin contribuții personale au asigurat fonduri de unde s-au plătit burese pentru unii tineri valoroși care astfel au putut să studieze în străinătate (Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol).

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.