„Istoria comunismului din România”, volumul al II-lea, a fost lansat la Muzeului Naţional al Ţăranului Român
https://www.ziarulmetropolis.ro/istoria-comunismului-din-romania-volumul-al-ii-lea-a-fost-lansat-la-muzeului-national-al-taranului-roman/

Cel de-al doilea volum al „Istoriei comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1965-1971)”, publicat recent la Editura Polirom, sub egida Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a fost lansat, marţi, în Studioul Horia Bernea din cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR). Volumul, lansat în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a apărut sub îngrijirea […]

Un articol de |16 octombrie 2012

Cel de-al doilea volum al „Istoriei comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1965-1971)”, publicat recent la Editura Polirom, sub egida Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a fost lansat, marţi, în Studioul Horia Bernea din cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR).

Volumul, lansat în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a apărut sub îngrijirea lui Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu şi Armand Goşu, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, Biroul din România şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Directorul general al MNŢR, Virgil Ştefan Niţulescu, amfitrionul evenimentului, a apreciat că lansarea reprezintă un adevărat eveniment şi a anunţat că la MNŢR se vor deschide, în această toamnă, expoziţii dedicate colectivizării forţate şi interzicerii avorturilor.

Mihnea Berindei a declarat că volumul reprezintă un instrument de lucru adresat cercetătorilor şi persoanelor interesate de subiect, lucrarea oferind piste de cercetare suplimentară şi note utile.

Transferul puterii către Nicolae Ceauşescu, lichidarea foştilor lideri fideli lui Gheorghiu Dej (întărirea poziţiei lui prin lichidarea lui Nicolae Drăghici şi a altor membrii ai Biroului Politic), promovarea unei noi echipe de lideri, care, în linii mari se formează atunci, urmând a-l urma pe Ceauşescu până în 1989, condamnarea perioadei precedente sunt tot atâtea teme abordate în volum, potrivit lui Berindei.

De asemenea, volumul pune în valoare „limitele aşa-zisei liberalizări a regimului condus de Ceauşescu, de fapt o reideologizare”, „tendinţele de restalinizare a sistemului”, anterioare vizitei în China şi tezelor din iunie, politizarea culturii şi consolidarea partidului în toate domeniile.

Dorin Dobrincu a apreciat că deschiderea arhivelor comunismului românesc a fost o doleanţă a cercetătorilor care se ocupau de domeniu şi a societăţii civile, în urma unor presiuni susţinute, procesul realizându-se prin decizie politică.

Documentele publicate în volumul de prestanţă academică provin din fonduri deschise cercetării, din cadrul Secţiei CC al PCR şi din fondul Consiliului de Miniştri, ca şi din fondul CNSAS.

Lucrarea reprezintă, potrivit lui Dobrincu, un ajutor util pentru înţelegerea începuturilor comunismului, au în lucru volumul al treilea, urmând să mai apară şi alte două volume.

Armand Goşu a declarat că volumul are în vedere întărirea concluziilor Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Traian Băsescu a apreciat că graţie cărţii avem şansa uriaşă de a şti ce s-a întâmplat în acele timpuri şi cum s-au luat deciziile care ne-au influenţat fiecăruia viaţa, trăită conform unei ideologii care nu are nimic în comun cu libertatea.

Potrivit editorilor, al doilea volum al anexelor Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România acoperă începutul perioadei în care Nicolae Ceauşescu s-a aflat la conducerea ţării. Cele 102 documente din intervalul martie 1965 – decembrie 1971 sunt, în marea lor majoritate, inedite.

Editorii au urmărit temele principale ale Raportului final, pentru a le ilustra cu exemple concrete şi a aduce un plus de informaţie, cercetătorii sau persoanele interesate de aceste subiecte urmând a fi astfel în măsură să facă un pas suplimentar în înţelegerea lor.

Volumul este centrat pe modul în care s-a realizat transferul puterii către noul prim-secretar, devenit de la Congresul al IX-lea secretar general; consolidarea acesteia prin cumul de funcţii şi de atribuţii şi marginalizarea eventualilor competitori, lichidarea moştenirii lui Gheorghiu-Dej şi, în cele din urmă, condamnarea perioadei precedente; instaurarea cultului personalităţii.

O altă temă analizată este relaţia conducerii partidului şi a lui N. Ceauşescu personal cu organele de poliţie politică, Securitatea şi Miliţia, care se va încheia cu subordonarea acestora direct secretarului general.

Multe dintre documentele prezentate permit stabilirea limitelor a ceea ce a fost definit drept liberalizarea regimului din anii 1960. În paralel cu reideologizarea treptată a sistemului – vizibilă în raporturile cu cultele, cultura, tineretul etc. – se înregistrează o consolidare a poziţiei partidului în toate domeniile, reactivarea şi întărirea rolului nomenclaturii şi activiştilor. Documentele demonstrează tendinţele de restalinizare a sistemului, evident anterioare vizitei în China şi Coreea de Nord din 1971, considerată în istoriografie ca fiind evenimentul declanşator – e suficient să amintim politica demografică, iniţiată din 1966.

Anul 1968 apare ca un moment-cheie nu numai în ceea ce priveşte raporturile româno-sovietice. Ceauşescu profită de poziţiile obţinute printr-o legitimare pe plan intern şi recunoaşterea pe plan extern pentru impunerea unei viziuni personale asupra politicii pe care vrea să o pună în aplicare. Din 1968 apar clar germenii sistemului pe care îl va dezvolta în deceniile următoare, mai afirmă editorii.

Mihnea Berindei este cercetător la Institut des Sciences Sociales du Politique, CNRS.

La Editura Polirom a mai publicat Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă. Vol. I: 1979-1985 (în colab., 2010).

Fost director al Arhivelor Naţionale ale României, Dorin Dobrincu este cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.

La Editura Polirom a editat Ţărănimea şi puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962) (în colab., 2005) şi Listele morţii. Deţinuţi politici decedaţi în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securităţii, 1945-1958 (2008).

Armand Goşu este conferenţiar al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti.

 

Sursa: Mediafax

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

22
/01
/24

Un spectacol-coupé, cu o durată de două ore, vă aşteaptă în penultima zi a lunii la Sala Media a TNB, ca să ne amintim de cel mai mare dramaturg al românilor, Ion Luca Caragiale, născut pe 30 ianuarie 1852: Caragiale altfel & Moftul român.