“Istoria comunismului din România”, volumul al II-lea, a fost lansat la Muzeului Naţional al Ţăranului Român
https://www.ziarulmetropolis.ro/istoria-comunismului-din-romania-volumul-al-ii-lea-a-fost-lansat-la-muzeului-national-al-taranului-roman/

Cel de-al doilea volum al “Istoriei comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1965-1971)”, publicat recent la Editura Polirom, sub egida Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a fost lansat, marţi, în Studioul Horia Bernea din cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR). Volumul, lansat în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a apărut sub îngrijirea […]

Un articol de |16 octombrie 2012

Cel de-al doilea volum al “Istoriei comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1965-1971)”, publicat recent la Editura Polirom, sub egida Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a fost lansat, marţi, în Studioul Horia Bernea din cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR).

Volumul, lansat în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a apărut sub îngrijirea lui Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu şi Armand Goşu, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, Biroul din România şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Directorul general al MNŢR, Virgil Ştefan Niţulescu, amfitrionul evenimentului, a apreciat că lansarea reprezintă un adevărat eveniment şi a anunţat că la MNŢR se vor deschide, în această toamnă, expoziţii dedicate colectivizării forţate şi interzicerii avorturilor.

Mihnea Berindei a declarat că volumul reprezintă un instrument de lucru adresat cercetătorilor şi persoanelor interesate de subiect, lucrarea oferind piste de cercetare suplimentară şi note utile.

Transferul puterii către Nicolae Ceauşescu, lichidarea foştilor lideri fideli lui Gheorghiu Dej (întărirea poziţiei lui prin lichidarea lui Nicolae Drăghici şi a altor membrii ai Biroului Politic), promovarea unei noi echipe de lideri, care, în linii mari se formează atunci, urmând a-l urma pe Ceauşescu până în 1989, condamnarea perioadei precedente sunt tot atâtea teme abordate în volum, potrivit lui Berindei.

De asemenea, volumul pune în valoare “limitele aşa-zisei liberalizări a regimului condus de Ceauşescu, de fapt o reideologizare”, “tendinţele de restalinizare a sistemului”, anterioare vizitei în China şi tezelor din iunie, politizarea culturii şi consolidarea partidului în toate domeniile.

Dorin Dobrincu a apreciat că deschiderea arhivelor comunismului românesc a fost o doleanţă a cercetătorilor care se ocupau de domeniu şi a societăţii civile, în urma unor presiuni susţinute, procesul realizându-se prin decizie politică.

Documentele publicate în volumul de prestanţă academică provin din fonduri deschise cercetării, din cadrul Secţiei CC al PCR şi din fondul Consiliului de Miniştri, ca şi din fondul CNSAS.

Lucrarea reprezintă, potrivit lui Dobrincu, un ajutor util pentru înţelegerea începuturilor comunismului, au în lucru volumul al treilea, urmând să mai apară şi alte două volume.

Armand Goşu a declarat că volumul are în vedere întărirea concluziilor Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Traian Băsescu a apreciat că graţie cărţii avem şansa uriaşă de a şti ce s-a întâmplat în acele timpuri şi cum s-au luat deciziile care ne-au influenţat fiecăruia viaţa, trăită conform unei ideologii care nu are nimic în comun cu libertatea.

Potrivit editorilor, al doilea volum al anexelor Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România acoperă începutul perioadei în care Nicolae Ceauşescu s-a aflat la conducerea ţării. Cele 102 documente din intervalul martie 1965 – decembrie 1971 sunt, în marea lor majoritate, inedite.

Editorii au urmărit temele principale ale Raportului final, pentru a le ilustra cu exemple concrete şi a aduce un plus de informaţie, cercetătorii sau persoanele interesate de aceste subiecte urmând a fi astfel în măsură să facă un pas suplimentar în înţelegerea lor.

Volumul este centrat pe modul în care s-a realizat transferul puterii către noul prim-secretar, devenit de la Congresul al IX-lea secretar general; consolidarea acesteia prin cumul de funcţii şi de atribuţii şi marginalizarea eventualilor competitori, lichidarea moştenirii lui Gheorghiu-Dej şi, în cele din urmă, condamnarea perioadei precedente; instaurarea cultului personalităţii.

O altă temă analizată este relaţia conducerii partidului şi a lui N. Ceauşescu personal cu organele de poliţie politică, Securitatea şi Miliţia, care se va încheia cu subordonarea acestora direct secretarului general.

Multe dintre documentele prezentate permit stabilirea limitelor a ceea ce a fost definit drept liberalizarea regimului din anii 1960. În paralel cu reideologizarea treptată a sistemului – vizibilă în raporturile cu cultele, cultura, tineretul etc. – se înregistrează o consolidare a poziţiei partidului în toate domeniile, reactivarea şi întărirea rolului nomenclaturii şi activiştilor. Documentele demonstrează tendinţele de restalinizare a sistemului, evident anterioare vizitei în China şi Coreea de Nord din 1971, considerată în istoriografie ca fiind evenimentul declanşator – e suficient să amintim politica demografică, iniţiată din 1966.

Anul 1968 apare ca un moment-cheie nu numai în ceea ce priveşte raporturile româno-sovietice. Ceauşescu profită de poziţiile obţinute printr-o legitimare pe plan intern şi recunoaşterea pe plan extern pentru impunerea unei viziuni personale asupra politicii pe care vrea să o pună în aplicare. Din 1968 apar clar germenii sistemului pe care îl va dezvolta în deceniile următoare, mai afirmă editorii.

Mihnea Berindei este cercetător la Institut des Sciences Sociales du Politique, CNRS.

La Editura Polirom a mai publicat Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă. Vol. I: 1979-1985 (în colab., 2010).

Fost director al Arhivelor Naţionale ale României, Dorin Dobrincu este cercetător la Institutul de Istorie “A.D. Xenopol” din Iaşi.

La Editura Polirom a editat Ţărănimea şi puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962) (în colab., 2005) şi Listele morţii. Deţinuţi politici decedaţi în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securităţii, 1945-1958 (2008).

Armand Goşu este conferenţiar al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti.

 

Sursa: Mediafax

26
/05
/21

În lumea noastră prea rar mai sunt povești pentru care „și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți” rămâne valabil. Nu mai avem timp, nu mai avem energie, nu mai avem răbdare pentru povești care durează o viață.

26
/05
/21

Vernisajul expoziției „L’anatomia del Cavallo” de Dan Vezentan, va avea loc vineri, 28 mai, de la ora 18.00, la Kunsthalle Bega. Expoziția va rămâne deschisă de marți până sâmbătă, între orele 12.00 și 18.00, până pe data de 11 iulie.

26
/05
/21

Vineri, 28 mai, Teatrul Țăndărică va da startul unei microstagiuni cu spectacole și evenimente dedicate copiilor cu ocazia zilei de 1 iunie. După un an dificil, în care ați fost alături de noi într-un număr foarte mare în activitatea online și în sala de spectacole, am pregătit un program special dedicat tuturor copiilor.

26
/05
/21

ICR New York și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) au lansat cel de-a doilea sezon al programului online „LIFE ANEW. Writers Imagine the World after the Pandemic” / „Viața de la capăt. Scriitorii imaginează lumea după pandemie”, inițiat la începutul crizei medicale și derulat cu un important succes de public.

26
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Sunt greu de ghicit mizele din spatele noului film ca regizor al lui Horaţiu Mălăele, „Luca” (2020), realizat după un scenariu de Adrian Lustig. Adevărul e că lungmetrajul pare un amestec între unele din obsesiile lui Mălăele şi unele din obsesiile lui Lustig, cei doi colaborând şi la „Nunta mută” (2008) şi „Funeralii fericite” (2013).

24
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Dacă e ceva ce diferenţiază cu adevărat „Undine” (2020), noul titlu al cunoscutului regizor Christian Petzold, de alte filme din categoria sa, adică opere europene de autor cu priză în festivaluri şi gale de premiere, este prezenţa mai multor trimiteri la romantismul german. Cam toate cronicile au remarcat de altfel aspectul de basm modern.

24
/05
/21

Cinematografia spaniolă va fi celebrată la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (23 iulie – 1 august 2021) printr-un program amplu, Focus Spania, care va include proiecții și evenimente speciale, întâlniri cu cineaști, masterclass-uri, inițiative de industrie și expoziții.

24
/05
/21

Începând cu ultimul weekend al lunii mai, Arhiva Activă lansează un program de recuperare și de promovare critică a cinematografiei românești, în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme și cu Cinemateca Română.