“Istoria comunismului din România”, volumul al II-lea, a fost lansat la Muzeului Naţional al Ţăranului Român
https://www.ziarulmetropolis.ro/istoria-comunismului-din-romania-volumul-al-ii-lea-a-fost-lansat-la-muzeului-national-al-taranului-roman/

Cel de-al doilea volum al “Istoriei comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1965-1971)”, publicat recent la Editura Polirom, sub egida Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a fost lansat, marţi, în Studioul Horia Bernea din cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR). Volumul, lansat în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a apărut sub îngrijirea […]

Un articol de |16 octombrie 2012

Cel de-al doilea volum al “Istoriei comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1965-1971)”, publicat recent la Editura Polirom, sub egida Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a fost lansat, marţi, în Studioul Horia Bernea din cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR).

Volumul, lansat în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a apărut sub îngrijirea lui Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu şi Armand Goşu, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, Biroul din România şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Directorul general al MNŢR, Virgil Ştefan Niţulescu, amfitrionul evenimentului, a apreciat că lansarea reprezintă un adevărat eveniment şi a anunţat că la MNŢR se vor deschide, în această toamnă, expoziţii dedicate colectivizării forţate şi interzicerii avorturilor.

Mihnea Berindei a declarat că volumul reprezintă un instrument de lucru adresat cercetătorilor şi persoanelor interesate de subiect, lucrarea oferind piste de cercetare suplimentară şi note utile.

Transferul puterii către Nicolae Ceauşescu, lichidarea foştilor lideri fideli lui Gheorghiu Dej (întărirea poziţiei lui prin lichidarea lui Nicolae Drăghici şi a altor membrii ai Biroului Politic), promovarea unei noi echipe de lideri, care, în linii mari se formează atunci, urmând a-l urma pe Ceauşescu până în 1989, condamnarea perioadei precedente sunt tot atâtea teme abordate în volum, potrivit lui Berindei.

De asemenea, volumul pune în valoare “limitele aşa-zisei liberalizări a regimului condus de Ceauşescu, de fapt o reideologizare”, “tendinţele de restalinizare a sistemului”, anterioare vizitei în China şi tezelor din iunie, politizarea culturii şi consolidarea partidului în toate domeniile.

Dorin Dobrincu a apreciat că deschiderea arhivelor comunismului românesc a fost o doleanţă a cercetătorilor care se ocupau de domeniu şi a societăţii civile, în urma unor presiuni susţinute, procesul realizându-se prin decizie politică.

Documentele publicate în volumul de prestanţă academică provin din fonduri deschise cercetării, din cadrul Secţiei CC al PCR şi din fondul Consiliului de Miniştri, ca şi din fondul CNSAS.

Lucrarea reprezintă, potrivit lui Dobrincu, un ajutor util pentru înţelegerea începuturilor comunismului, au în lucru volumul al treilea, urmând să mai apară şi alte două volume.

Armand Goşu a declarat că volumul are în vedere întărirea concluziilor Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Traian Băsescu a apreciat că graţie cărţii avem şansa uriaşă de a şti ce s-a întâmplat în acele timpuri şi cum s-au luat deciziile care ne-au influenţat fiecăruia viaţa, trăită conform unei ideologii care nu are nimic în comun cu libertatea.

Potrivit editorilor, al doilea volum al anexelor Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România acoperă începutul perioadei în care Nicolae Ceauşescu s-a aflat la conducerea ţării. Cele 102 documente din intervalul martie 1965 – decembrie 1971 sunt, în marea lor majoritate, inedite.

Editorii au urmărit temele principale ale Raportului final, pentru a le ilustra cu exemple concrete şi a aduce un plus de informaţie, cercetătorii sau persoanele interesate de aceste subiecte urmând a fi astfel în măsură să facă un pas suplimentar în înţelegerea lor.

Volumul este centrat pe modul în care s-a realizat transferul puterii către noul prim-secretar, devenit de la Congresul al IX-lea secretar general; consolidarea acesteia prin cumul de funcţii şi de atribuţii şi marginalizarea eventualilor competitori, lichidarea moştenirii lui Gheorghiu-Dej şi, în cele din urmă, condamnarea perioadei precedente; instaurarea cultului personalităţii.

O altă temă analizată este relaţia conducerii partidului şi a lui N. Ceauşescu personal cu organele de poliţie politică, Securitatea şi Miliţia, care se va încheia cu subordonarea acestora direct secretarului general.

Multe dintre documentele prezentate permit stabilirea limitelor a ceea ce a fost definit drept liberalizarea regimului din anii 1960. În paralel cu reideologizarea treptată a sistemului – vizibilă în raporturile cu cultele, cultura, tineretul etc. – se înregistrează o consolidare a poziţiei partidului în toate domeniile, reactivarea şi întărirea rolului nomenclaturii şi activiştilor. Documentele demonstrează tendinţele de restalinizare a sistemului, evident anterioare vizitei în China şi Coreea de Nord din 1971, considerată în istoriografie ca fiind evenimentul declanşator – e suficient să amintim politica demografică, iniţiată din 1966.

Anul 1968 apare ca un moment-cheie nu numai în ceea ce priveşte raporturile româno-sovietice. Ceauşescu profită de poziţiile obţinute printr-o legitimare pe plan intern şi recunoaşterea pe plan extern pentru impunerea unei viziuni personale asupra politicii pe care vrea să o pună în aplicare. Din 1968 apar clar germenii sistemului pe care îl va dezvolta în deceniile următoare, mai afirmă editorii.

Mihnea Berindei este cercetător la Institut des Sciences Sociales du Politique, CNRS.

La Editura Polirom a mai publicat Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă. Vol. I: 1979-1985 (în colab., 2010).

Fost director al Arhivelor Naţionale ale României, Dorin Dobrincu este cercetător la Institutul de Istorie “A.D. Xenopol” din Iaşi.

La Editura Polirom a editat Ţărănimea şi puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962) (în colab., 2005) şi Listele morţii. Deţinuţi politici decedaţi în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securităţii, 1945-1958 (2008).

Armand Goşu este conferenţiar al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti.

 

Sursa: Mediafax

05
/08
/20

CRONICĂ DE FILM Proiectat în premieră la TIFF, „Casa cu păpuşi” (2020), documentarul de debut ca regizor al directorului de imagine Tudor Platon, este portretul tandru al unor femei în vârstă, dar pline de viaţă, care îşi deschid sufletul în faţa aparatului de filmat al tânărului cineast.

05
/08
/20

Pe 5 august 2019, murea prozatoarea americană Toni Morrison, prima scriitoare de culoare care obținea, în 1993, Premiul Nobel pentru Literatură. Cartea pe care v-o propunem astăzi este „Cântecul lui Solomon” (Editura Art, colecția „Cărți cult”, 2019), roman publicat în original în 1977.

05
/08
/20

Între 31 iulie și 2 august, NO.MAD Talks a organizat în satul Ciocanu din județul Argeș primul eveniment offline de după ieșirea din starea de urgență – NO.MAD Outdoor Camp, o tabără de trei zile dedicată atât freelancerilor, cât și antreprenorilor, soloprenorilor și, în general, celor care își doresc să fie creativi și eficienți.

05
/08
/20

A XV-a ediție a Festivalului de Teatru Tânăr IDEO IDEIS se desfășoară între 5 și 9 august, în Alexandria și în alte 8 orașe din țară – București, Baia Mare, Botoșani, Buzău, Câmpina, Roman, Sibiu și Timișoara.

03
/08
/20

Parte a secţiunii pe care Festivalul Internaţional de Film Transilvania i-o dedică lui Federico Fellini la 100 de ani de la naştere, expoziţia de fotografie „Lights on! Fellini’s 8 ½”, disponibilă pe parcursul TIFF la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, surprinde momente din timpul realizării marelui film din 1963.

03
/08
/20

Ajuns deja la a treia ediție, festivalul Cinemascop își așteaptă vizitatorii până pe 5 august, în Grădina de vară din Eforie Sud. Aceasta a fost redeschisă în 2018, după o perioadă de 14 ani de abandon, iar localnicii și turiștii au avut ocazia să participe la proiecții de filme europene și alte activități culturale și educative în timpul primelor două ediții.

03
/08
/20

Ca și în alți ani, în luna august Grădina BIS Teatru va găzdui o stagiune de vară ce va oferi 15 reprezentații ale spectacolelor din repertoriul BIS, patru dintre acestea fiind plăsmuite în perioada de izolare și post-izolare.