“Istoria comunismului din România”, volumul al II-lea, a fost lansat la Muzeului Naţional al Ţăranului Român
https://www.ziarulmetropolis.ro/istoria-comunismului-din-romania-volumul-al-ii-lea-a-fost-lansat-la-muzeului-national-al-taranului-roman/

Cel de-al doilea volum al “Istoriei comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1965-1971)”, publicat recent la Editura Polirom, sub egida Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a fost lansat, marţi, în Studioul Horia Bernea din cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR). Volumul, lansat în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a apărut sub îngrijirea […]

Un articol de |16 octombrie 2012

Cel de-al doilea volum al “Istoriei comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1965-1971)”, publicat recent la Editura Polirom, sub egida Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a fost lansat, marţi, în Studioul Horia Bernea din cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR).

Volumul, lansat în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a apărut sub îngrijirea lui Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu şi Armand Goşu, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, Biroul din România şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Directorul general al MNŢR, Virgil Ştefan Niţulescu, amfitrionul evenimentului, a apreciat că lansarea reprezintă un adevărat eveniment şi a anunţat că la MNŢR se vor deschide, în această toamnă, expoziţii dedicate colectivizării forţate şi interzicerii avorturilor.

Mihnea Berindei a declarat că volumul reprezintă un instrument de lucru adresat cercetătorilor şi persoanelor interesate de subiect, lucrarea oferind piste de cercetare suplimentară şi note utile.

Transferul puterii către Nicolae Ceauşescu, lichidarea foştilor lideri fideli lui Gheorghiu Dej (întărirea poziţiei lui prin lichidarea lui Nicolae Drăghici şi a altor membrii ai Biroului Politic), promovarea unei noi echipe de lideri, care, în linii mari se formează atunci, urmând a-l urma pe Ceauşescu până în 1989, condamnarea perioadei precedente sunt tot atâtea teme abordate în volum, potrivit lui Berindei.

De asemenea, volumul pune în valoare “limitele aşa-zisei liberalizări a regimului condus de Ceauşescu, de fapt o reideologizare”, “tendinţele de restalinizare a sistemului”, anterioare vizitei în China şi tezelor din iunie, politizarea culturii şi consolidarea partidului în toate domeniile.

Dorin Dobrincu a apreciat că deschiderea arhivelor comunismului românesc a fost o doleanţă a cercetătorilor care se ocupau de domeniu şi a societăţii civile, în urma unor presiuni susţinute, procesul realizându-se prin decizie politică.

Documentele publicate în volumul de prestanţă academică provin din fonduri deschise cercetării, din cadrul Secţiei CC al PCR şi din fondul Consiliului de Miniştri, ca şi din fondul CNSAS.

Lucrarea reprezintă, potrivit lui Dobrincu, un ajutor util pentru înţelegerea începuturilor comunismului, au în lucru volumul al treilea, urmând să mai apară şi alte două volume.

Armand Goşu a declarat că volumul are în vedere întărirea concluziilor Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Traian Băsescu a apreciat că graţie cărţii avem şansa uriaşă de a şti ce s-a întâmplat în acele timpuri şi cum s-au luat deciziile care ne-au influenţat fiecăruia viaţa, trăită conform unei ideologii care nu are nimic în comun cu libertatea.

Potrivit editorilor, al doilea volum al anexelor Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România acoperă începutul perioadei în care Nicolae Ceauşescu s-a aflat la conducerea ţării. Cele 102 documente din intervalul martie 1965 – decembrie 1971 sunt, în marea lor majoritate, inedite.

Editorii au urmărit temele principale ale Raportului final, pentru a le ilustra cu exemple concrete şi a aduce un plus de informaţie, cercetătorii sau persoanele interesate de aceste subiecte urmând a fi astfel în măsură să facă un pas suplimentar în înţelegerea lor.

Volumul este centrat pe modul în care s-a realizat transferul puterii către noul prim-secretar, devenit de la Congresul al IX-lea secretar general; consolidarea acesteia prin cumul de funcţii şi de atribuţii şi marginalizarea eventualilor competitori, lichidarea moştenirii lui Gheorghiu-Dej şi, în cele din urmă, condamnarea perioadei precedente; instaurarea cultului personalităţii.

O altă temă analizată este relaţia conducerii partidului şi a lui N. Ceauşescu personal cu organele de poliţie politică, Securitatea şi Miliţia, care se va încheia cu subordonarea acestora direct secretarului general.

Multe dintre documentele prezentate permit stabilirea limitelor a ceea ce a fost definit drept liberalizarea regimului din anii 1960. În paralel cu reideologizarea treptată a sistemului – vizibilă în raporturile cu cultele, cultura, tineretul etc. – se înregistrează o consolidare a poziţiei partidului în toate domeniile, reactivarea şi întărirea rolului nomenclaturii şi activiştilor. Documentele demonstrează tendinţele de restalinizare a sistemului, evident anterioare vizitei în China şi Coreea de Nord din 1971, considerată în istoriografie ca fiind evenimentul declanşator – e suficient să amintim politica demografică, iniţiată din 1966.

Anul 1968 apare ca un moment-cheie nu numai în ceea ce priveşte raporturile româno-sovietice. Ceauşescu profită de poziţiile obţinute printr-o legitimare pe plan intern şi recunoaşterea pe plan extern pentru impunerea unei viziuni personale asupra politicii pe care vrea să o pună în aplicare. Din 1968 apar clar germenii sistemului pe care îl va dezvolta în deceniile următoare, mai afirmă editorii.

Mihnea Berindei este cercetător la Institut des Sciences Sociales du Politique, CNRS.

La Editura Polirom a mai publicat Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă. Vol. I: 1979-1985 (în colab., 2010).

Fost director al Arhivelor Naţionale ale României, Dorin Dobrincu este cercetător la Institutul de Istorie “A.D. Xenopol” din Iaşi.

La Editura Polirom a editat Ţărănimea şi puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962) (în colab., 2005) şi Listele morţii. Deţinuţi politici decedaţi în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securităţii, 1945-1958 (2008).

Armand Goşu este conferenţiar al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti.

 

Sursa: Mediafax

30
/09
/20

În 2020 BIS Teatru aniversează 11 ani de activitate iar Festivalul „25 de ore de teatru non-stop” ajunge la cea de-a X-a ediție. Din rațiuni de siguranță sanitară, evenimentul nu va mai avea anul acesta formatul obișnuit, ci va fi adaptat condițiilor impuse de epidemia de coronavirus. Astfel, cele 25 de ore de teatru vor deveni 25 de zile de teatru, care vor cuprinde 18 evenimente desfășurate în perioada 2 -26 octombrie, în 8 spații de joc din Sibiu.

30
/09
/20

Să asculți muzică clasică la mall sau când îți faci cumpărăturile la un hipermarket? Da, pentru că din octombrie 2010, în fiecare zi a lunilor martie și octombrie, Radio România Muzical propune înregistrări cu celebre lucrări din muzica cultă în spații neconvenționale - hipermarketuri, mall-uri, librării, muzee, sedii de firme.

30
/09
/20

Începe noua stagiune „Performing Austria” a Forumului Cultural Austriac Bucureşti, cu producţii de pe cele mai bune scene austriece, live pe ecranele din România. În parteneriat cu două importante festivaluri româneşti – Platforma Internaţională de Teatru Bucureşti şi Festivalul Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr de la Iaşi – Forumul Cultural Austriac Bucureşti propune publicului din România două creaţii teatrale recente, care aduc în faţa spectatorilor două teme de mare actualitate – migraţia românească în interiorul Uniunii Europene şi schimbările climatice.

30
/09
/20

Luna octombrie începe într-o notă minunată la Teatrul Național Aureliu Manea Turda cu premiera spectacolului „Mofturi”, care va conține momente și schițe din opera marelui dramaturg român, Ion Luca Caragiale. Sâmbătă, 3 octombrie, vă așteptăm de la ora 19.00 să ne bucurăm împreună de momente de comedie clasică, menite să ne facă săptămâna mai frumoasă.

30
/09
/20

Superstițioșii vor zice că ediția 2020 a Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași (FITPTI) era aprioric asociată cu ghinionul, iar pandemia pare să le argumenteze convingerile. Însă echipa de la Teatrul Luceafărul Iași (organizatorul evenimentului) nu crede în cifre nefaste, așa încât între 2 și 7 octombrie va avea loc ediția cu numărul XIII.

30
/09
/20

Poveștile dedicate celor mai mici spectatori se văd din nou în sala de spectacol! După o vară care a adus teatrul mai aproape de copii și părinți prin intermediul reprezentațiilor susținute în aer liber, Teatrul Ion Creangă revine începând din weekendul 3-4 octombrie în Sala Mică din Str. Biserica Amzei 21-23.

29
/09
/20

Acum când, în alte vremuri, am fi fost în plină redeschidere de stagiuni teatrale, vă propunem câteva gânduri despre bucuriile teatrului și de teatrul vieții prin vorbele lăsate de unii dintre oamenii cei mai minunați ai teatrului românesc, plecați din păcate dintre noi: Ștefan Bănică, Radu Beligan, Cătălina Buzoianu, Ștefan Iordache, Marin Moraru și Olga Tudorache.

29
/09
/20

Primele două episoade din cele opt ale serialului bazat pe romanul lui Fernando Aramburu sunt disponibile pe HBO GO. Conflictul bascilor din perspectiva a două familii, de-a lungul mai multor ani. Povestea a două femei care au crescut împreună: una este văduva unei victime a grupului terorist ETA, cealaltă, mama unui tânăr care s-a alăturat ETA.

29
/09
/20

Opera Națională București prezintă publicului spectacolul „Seara rusă”, programat miercuri, 30 septembrie, ora 19:00. Muzica rusească are o lungă istorie, pornind de la cântece populare rituale și muzica sacră a Bisericii Ortodoxe Ruse. Secolul al XIX-lea a cunoscut ascensiunea muzicii clasice rusești foarte apreciat, iar în secolul XX contribuții majore ale diferiților compozitori au îmbogățit mediul cultural Occidental. Creaţiile compozitorilor pendulează între specificul naţional, dat de credinţele şi tradiţiile ruseşti şi universalism.

29
/09
/20

Miercuri, 30 septembrie, de la ora 11.00, în Curtea Operei Brașov, copiii sunt invitați să urmărească „Povestea păpușilor și a prințesei Maya”, un spectacol de balet pe muzică de L. Delibes și W.A. Mozart. În prima parte a poveștii în pas de dans, cei mici se vor întâlni cu personajele din „Meșterul păpușar”. Eroul central, Coppélius, este un bătrân misterios care duce o viață izolată, construind păpuși mecanice și trăind cu speranța că, într-o bună zi, va reuși să le însuflețească prin formulele sale magice.

29
/09
/20

Aflate în fiecare an în topul preferințelor orădenilor, filmele românești vor cuceri marele ecran și la cea de-a treia ediție TIFF Oradea. În perioada 2-4 octombrie, cele mai așteptate titluri ale anului vor fi prezentate cinefililor chiar de creatorii lor, care vor oferi publicului detalii din culisele producțiilor autohtone apreciate de juriile marilor festivaluri din întreaga lume. Seară de seară vor rula filme în aer liber în Piața Unirii și în Amfiteatrul Cetate.

28
/09
/20

Muzica revine la Sala Radio, dupa cateva luni in care a ajuns la public doar pe calea undelor! Vineri, 2 octombrie (ora 19.00), debuteaza o noua stagiune (2020-2021) cu invitati speciali si evenimente de calitate, siguranta publicului fiind asigurata prin respectarea normelor in vigoare in contextul pandemiei.

28
/09
/20

Turneul naţional „Clasic la puterea a treia - Violoncellissimo” revine în octombrie pe scenele de concerte din România, propunând o incursiune sonoră în lumea violoncelului prin intermediul unui repertoriu divers şi spectaculos, de la clasic la contemporan, după avanpremiera în aer liber din septembrie, de la Râmnicu Vâlcea. Violoncelistul şi profesorul Marin Cazacu şi discipolii săi, pe scurt Violoncellissimo, vă invită să îi ascultaţi la revenirea în sălile de concert din România la Sibiu, Timişoara, Deva, Bucureşti şi Piteşti, între 9 şi 16 octombrie.