Istoria Cupei Mondiale, în douăsprezece instantanee (7, 8, 9). Mondialul METROPOLIS
https://www.ziarulmetropolis.ro/istoria-cupei-mondiale-in-douasprezece-instantanee-7-8-9-mondialul-metropolis/

Au mai rămas 2 zile şi 22 de ore până la startul mondialului găzduit de Rusia (14 iunie – 15 iulie 2018). Incursiunea noastră prin istoria Cupei Mondiale se opreşte, astăzi, asupra altor trei momente memorabile.

Un articol de Petre Ivan|11 iunie 2018

Cea de-a 7 fotografie a grupajului vine din 1970, de la Mondialul din Mexic și îl are în prim plan pe marele Pele, care trece, aici, de portarul Uruguayului, în semifinala competiției. Atacantul brazilian nu va reuși să marcheze la capătul acestei faze și nici în meci, dar formația carioca se va impune cu 3-1 și va disputa finala turneului împotriva Italiei.

 

Pentru prima dată în istorie, Campionatul Mondial de fotbal din 1970 a fost televizat în culori și nimic nu a strălucit mai mult decât tricoul galben al Braziliei. Cu Pele din nou în formă și Jairzinho marcând în fiecare din cele 6 meciuri, băieții lui Mario Zagalo au fost de neoprit și au învins în finală pe Italia, câștigând trofeul pentru a treia oară. Deși a fost turneul Brazilei, neamțul Gerd Muller a fost golgheterul competiției, cu 10 reușite.

*

Celelalte două imagini de astăzi sunt de la Cupa Mondială din 1990. Găzduită de Italia, mondialul din 1990 a fost, fără îndoială, triumful lui Franz Beckenbauer, care a devenit campion ca antrenor al Germaniei după ce fusese campion ca jucător. Deși s-au marcat puține goluri, ediția din Italia 1990 a fost una dintre cele mai dramatice, de la golurile golgeterului italian Toto Schillaci, la lacrimile englezului Paul Gascoigne (moment surprins în imaginea de mai jos, la finalul semifinalei Germania de Vest – Anglia, decisă la penalty-uri) și până la sprintul spre sferturi al camerunezului Roger Milla.

Fotografia prezentată în deschiderea articolului ne readuce în memorie spectaculoasa și teatrala cădere a atacantului german Jürgen Klinsmann (cunoscut, de altfel, pentru “prestațiile sale artistice”), în finala cu Argentina. În urma acestei faze, Pedro Monzon a primit cartonaș roșu, devenind primul jucător elininat într-o finală de Campionat Mondial. Germanii s-au impus cu 1-0, cu un gol înscris din lovitură de pedeapsă, în minutul 85.

Foto: Istoria Cupei Mondiale – facebook

08
/07
/14

"Germano,-n portugheză, înseamnă consangvin; / un meci de fotbal, însă,-i "pe viaţă şi pe moarte", / atunci când nu se toarnă, cu vadra, apă-n vin, / în vinul ce dă aripi, nu-n cel ce-adoarme foarte / curând pe toată lumea: şi jucători, şi public... ". Pentru că astăzi, în ziua primei semifinale (Germania - Brazilia), poetul Şerban Foarţă împlineşte 72 de ani.

06
/07
/14

Nici nu începuse bine repriza a doua a prelungirilor (da, oricât de greu de crezut ar părea, Costa Rica a împins meciul cu Olanda în prelungiri fără să primească gol!) că pe marginea terenului, în dreptul băncii de rezerve pe care van Gaal îşi frângea mâinile încercând să înţeleagă de ce nu merge nimic, doi inşi, un bondoc mai durduliu şi un lungan aducând vag cu Tom Noonan din Mystery Train (Jarmusch), începuseră un bizar şi nostim număr de stretching.

30
/06
/14

Cum, necum, iată că jumătate de Mondial s-a dus pe apa Dâmboviţei. Cum mortul nu se mai întoarce de la groapă, am numărat echipele rămase, mai erau vreo 16. Am numărat şi bănuţii, suficienţi cât să împart o cameră pe litoral cu Mite şi Bajnorică - puşlamalele din mintea lui Radu Aldulescu. Şi m-am dus de nebun.

29
/06
/14

„2 noiembrie Am fost invitat în mod cordial să fac parte din realismul visceral. Bineînţeles, am acceptat imediat. Nu a fost nici o ceremonie de iniţiere. Mai bine.” Aşa începe Detectivii sălbatici, romanul unui scriitor chilian poate nu la fel de celebru ca unii dintre componenţii „naţionalei” de fotbal ai ţării sale, mai noi sau mai vechi, vezi Zamorano şi Salas, dar cu siguranţă mult mai spectaculos şi inovativ: Roberto Bolaño.

Pagina 4 din 512345