Istoricul și filosoful Neagu Djuvara a încetat din viață
https://www.ziarulmetropolis.ro/istoricul-si-filosoful-neagu-djuvara-a-incetat-din-viata/

Neagu Djuvara s-a stins din viaţă joi, 25 ianuarie 2018, la vârsta de 101 ani.

Un articol de Liliana Matei|25 ianuarie 2018

Istoricul Neagu Djuvara s-a stins din viaţă joi la vârsta de 101 ani, transmite site-ul stiri.tvr.ro, preluat de Mediafax. Potrivit presei, acesta ar fi murit la spital.

Istoric, diplomat, filozof, jurnalist şi romancier, Neagu Djuvara a fost una dintre cele mai îndrăgite personalităţi culturale ale României, apreciat pentru spiritul său, pentru eleganţa şi pentru erudiţia sa.

S-a născut la Bucureşti, într-o familie aristocrată de origine aromână. Tatăl său, Marcel Djuvara, şef de promoţie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, căpitan de geniu în armata română, a murit în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Tinca Grădişteanu, mama sa, aparţinea ultimei generaţii dintr-un neam de mari boieri munteni.

Neagu Djuvara şi-a făcut studiile la Paris, licenţiat în litere la Sorbona şi doctor în drept – Paris, 1940. A luat parte la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie – noiembrie 1941), fiind rănit aproape de Odesa, mai precizează Mediafax.

În 1961, a plecat în Africa, în Republica Niger, unde a stat douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey.

Între timp, şi-a reluat studiile de filosofie la Sorbona. În mai 1972, a obţinut doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei. Mai târziu, a obţinut şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.).

Din 1984, a fost secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după Revoluţia din decembrie 1989, când s-a întors în ţară. Din 1991, a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.

A scris, printre altele: „Le droit roumain en matière de nationalité”, Paris, 1940 (teză de doctorat); „Démétrius Cantemir, philosophe de l’Histoire”, în Revue des études roumaines, XIII-XIV, Paris, 1974, pp. 65-90; „Civilisations et lois historiques. Essai d’étude comparée des civilisations”, Mouton, Paris-Haga, 1975 (carte premiată de Academia Franceză); în româneşte, „Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor”, Humanitas, 1999; „Les «grands boïars» ont-ils constitué dans les principautés roumaines une véritable oligarchie institutionnelle et héréditaire?” în Südost-Forschungen, Band XLVI, München, 1987, pp. 1-56; „Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle”, Publications Orientalistes de France, 1989; în româneşte, „Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne”, Humanitas, ed. a VI-a, 2008; „Les Aroumains” (operă colectivă), Publications Langues’O, Paris, 1989; în româneşte, „Aromânii – istorie, limbă, destin”, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996; „Sur un passage controversé de Kékauménos. De l’origine des Valaques de Grèce”, în Revue roumaine d’histoire, vol. XXX, 1-2, Bucureşti, 1991; „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”, Humanitas, ed. a IX-a, 2008; „Cum s-a născut poporul român”, Humanitas Junior, ed. a V-a, 2008; „Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii”, Humanitas Junior, ed. a III-a, 2007; „De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul”, Humanitas Junior, ed. a II-a, 2007; „Însemnările lui Gheorghe Milescu”, roman, Humanitas, 2004; „Amintiri din pribegie”, Albatros, 2002; Humanitas, ed. a IV-a, 2008; versiune franceză: „Bucarest-Paris-Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d’exil” (1948-1990), L’Harmattan, Paris, 2004; „Există istorie adevărată?”, Humanitas, ed. a III-a, 2008.

Este binecunoscută activitatea de istoric, diplomat, filosof, jurnalist şi romancier a lui Neagu Djuvara, însă este mai puţin cunoscută pasiunea sa pentru sport. A practicat schi, echitaţie, tenis, sărituri cu schiurile, nataţie, salt cu paraşuta, schi nautic şi planorism.

Istoricul Neagu Djuvara a primit, în octombrie 2012, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti, mai precizează agenția de știri.

 

02
/12
/15

Cea de a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti începe azi, 2 decembrie, la ora 19.00, la Clubul Ţăranului.

30
/11
/15

Declarat în scurt timp de la apariţie bestseller al New York Times, volumul „Fără tine, noi nu existăm. Viaţa mea secretă ca profesoară a copiilor elitei nord-coreene” de Suki Kim a apărut în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Ciprian Şiulea şi cu o prefaţă de Adelin Petrişor.

27
/11
/15

Antoaneta Ralian, una dintre cele mai apreciate traducătoare de limbă engleză, a murit la vârsta de 91 de ani, în noaptea de joi spre vineri, au precizat reprezentanţii Uniunii Scriitorilor din România. Grav bolnavă, Antoaneta Ralian fusese internată în spital în ultima perioadă.

21
/11
/15

Colegul nostru Andrei Crăciun lansează astăzi, de la ora 18.30, la Târgul de Carte „Gaudeamus” , la standul Herg Benet, volumul de versuri „Poezii pentru acea necunosсută”. Cartea costă cincisprezece lei.

19
/11
/15

Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Lucian Boia şi Mircea Cărtărescu sunt doar câţiva dintre autorii care îşi vor lansa cele mai noi volume la Editura Humanitas cu prilejul Târgului Internaţional Gaudeamus, care are loc în perioada 18-22 noiembrie la Romexpo.

18
/11
/15

Astăzi, de la ora 12.00, s-a deschis oficial cea de-a XXII-a ediţie a Târgului Internaţional GAUDEAMUS - Carte de învăţătură 2015, cel mai important eveniment de tip expoziţional şi momentul de vârf al anului editorial şi cultural din România. Gaudeamus 2015 se desfăşoară în perioada 18 - 22 noiembrie în Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti.

18
/11
/15

Într-o zi de 18 noiembrie (1922) se stingea din viaţă unul dintre ctitorii romanului modern. O înregistrare de arhivă ni-l prezintă pe Nicolae Steinhardt, unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai secolului trecut, vorbind despre autorul lui Á la recherche du temps perdu.

17
/11
/15

Am primit cu entuziasm vestea că Svetlana Aleksandrovna Aleksievici a fost laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2015. Era un entuziasm inocent, deci plin de speranță.

16
/11
/15

În urmă cu mai bine de un secol, într-o zi de 16 noiembrie (1903) se năştea Dumitru Staniloae, autoritate proeminentă a teologiei europene și cel mai mare teolog român. Membru titular al Academiei Române, Părintele Staniloae a lucrat vreme de 45 de ani la traducerea lucrării "Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii" (în douăsprezece volume).

13
/11
/15

Trei scrisori în original adresate, în anii 1933-1934, de Constantin Noica lui Emil Cioran vor fi prezentate publicului, în premieră, sâmbătă, în cadrul unei expoziții ce va avea loc la Biblioteca Județeană "Astra" din Sibiu, cu ocazia manifestării "Zilele Emil Cioran". Aceste scrisori, care arată prietenia dintre Noica și Cioran, fac parte dintr-un număr de 600 de manuscrise donate bibliotecii sibiene de fratele lui Emil Cioran, Aurel.