VIDEO Joia linguriţelor şi tipuri de nemurire la Milan Kundera
https://www.ziarulmetropolis.ro/joia-linguritelor-si-tipuri-de-nemurire-la-milan-kundera/

Librăria Cafe Kretzulescu şi Centrul Ceh au organizat săptămâna trecută o seară specială dedicată lui Milan Kundera, unul dintre cei mai renumiţi scriitori de origine cehă.

Un articol de Teodora Gheorghe|15 aprilie 2013

Editura Humanitas şi Centrul Ceh au organizat săptămâna trecută la Librăria Cafe Kretzulescu o seară specială dedicată lui Milan Kundera, unul dintre cei mai renumiţi scriitori de origine cehă.

Evenimentul s-a desfăşurat de Joia linguriţelor, într-o atmosferă selectă, pe terasa Kretzulescu. Invitaţii serii au fost Marina Constantinescu, critic de teatru, Alex. Ştefănescu, critic literar, actorul Victor Rebengiuc şi Rene Kubasek, directorul Centrului Ceh.

Trei titluri noi au fost lansate în cadrul unei cuceritoare serii la editura Humanitas: „Gluma“, „Nemurirea“ şi „Ignoranţa“, semnate de Milan Kundera. Întâlnirea şi-a propus să îi aducă pe cititori mai aproape de lumea din care face parte autorul de origine cehă. Invitaţii ne-au vorbit, pe rând, despre viaţa şi opera scriitorului, conturând un portret controversat.

Izolarea lui Kundera

Milan Kundera s-a născut în 1929 la Brno, în Cehoslovacia, într-o familie din clasa de mijloc. A studiat muzicologia, inspirat de tatăl său. Pasiunea pentru acest domeniu se regăseşte şi pe parcursul scrierilor sale. Romanele lui Kundera au fost influenţate profund cel de-al Doilea Război Mondial şi de ocupaţia germană. Unele zvonuri au afirmat că scriitorul a colaborat cu poliţia secretă, însă acesta a negat acuzaţiile. Fire introvertită, Kundera a preferat să trăiască departe de agitaţia mediatică, ferindu-se de interviuri.

Tematica romanelor sale se învârte în jurul exilului şi al degradării sufleteşti, sub apăsarea unui regim politic auster. Marina Constantinescu, o fină cunoscătoare a universului kunderian, îl descrie pe Kundera ca fiind „inteligent, vanitos şi ludic“, având un stil „sofisticat, elitist şi polifonic“.

În „Gluma“, Criticul Alex Ştefănescu remarcă antiteza dintre gândirea artistică şi gândirea rigidă, obsesivă – apanaj exclusiv al securităţii. Când jocul alunecă în sfera politică, se transformă într-o anchetă şi totul se interpretează eronat, chiar şi o glumă.

„Ignoranţa“ aduce în prim-plan nostalgia încercată de protagonişti, doi emigranţi din Cehoslovacia, care se întorc acasă după căderea comunismului, în 1989. Exilul generează o dezumanizare subtilă a personajelor, care îşi caută frenetic eurile zdrobite. Reîntoarcerea nu are nimic din farmecul mitologic al odiseei lui Ulise, eroii ei uzaţi încercând mai degrabă să se recompună din piese de puzzle împrăştiate.

Nemurirea mare şi nemurirea mică

„Nemurirea“ este un roman cu puternice accente filosofice. Kundera ne invită să descoperim două tipuri de nemuriri. Astfel, există „nemurirea mică“, asociată cu omul de rând care îşi propune să rămână în amintirea urmaşilor, şi „nemurirea mare“, destinată artiştilor şi geniilor, ale căror creaţii dăinuie atât în mintea, cât şi în sufletul celorlalţi.

Scriitorul ceh construieşte o diversitate de tipologii umane cu o reală măiestrie, dovedind un simţ psihologic aparte. „La Kundera se simte efortul de a nu renunţa la inteligenţă“, ne spune Alex. Ştefănescu. Mi-ar fi frică să stau în raza lui. Ar înţelege totul despre mine“, adaugă zâmbind criticul.

La final, actorul Victor Rebengiuc a onorat audienţa cu pasaje din opera scriitorului, citite cu un glas candid şi totodată insinuant, presărat cu o notă de ironie inteligentă. Seara dedicată lui Milan Kundera s-a încheiat cu un mini-concert susţinut de Robin de la Robin and the Backstabbers.

27
/01
/20

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 29 ianuarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38), la o seară dedicată lui Ezra Pound, poet și eseist, reprezentant de marcă al modernismului literar și unul dintre cei mai inovatori gânditori ai secolului XX. Radu Vancu, scriitor, Cosmin Ciotloș, critic literar și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction vor prezenta cele două volume ale ediției coordonate de Horia – Roman Patapievici dedicate scriitorului american: Opere I.Poezii 1908 –1920, traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, aflat la al doilea tiraj în limba română după debutul din 2015, și Opere II.ABC-ul lecturii.Ghid spre Kulthură, recent apărut și lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2019. În partea a doua a evenimentului, actrița Mirela Oprișor va citi din poeziile din Ezra Pound.

22
/01
/20

Albumul „Gigi Căciuleanu – OmulDans“ va fi lansat, miercuri, pe 22 ianuarie 2020, de la ora 19.00, la Maison Maurice Béjart, în prezenţa autoarei şi a lui Gigi Căciuleanu, alături de numeroase personalități culturale și diplomatice, în cadrul Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA, coordonat de Institutul Cultural Român, alături de Europalia International din Belgia.

22
/01
/20

Volumul „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu“, de criticul Magda Mihăilescu, va fi lansat joi, 23 ianuarie 2020, ora 18.00, în Sala mare a Institutului Cultural Român.

21
/01
/20

„Gradul de încredere în pseudoştiinţă este direct proporţional cu gradul de neîncredere în ştiinţă”. E una dintre afirmațiile din noua carte a lui Alex Doppelgänger, publicată în colecția Știință a Editurii Humanitas, „Pământul este plat!”.

16
/01
/20

Proaspăt apărută la Editura Uniunii Cineștilor din România, „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu”, este o elegantă carte-album în care criticul de film Magda Mihăilescu îi aduce un omagiu distinsei actrițe printr-un portret mozaicat în care sunt puse laolaltă convorbiri, confesiuni, mărturii și o bogată colecție de fotografii.

15
/01
/20

O revizitare a biografiei eminesciene prin intermediul fragmentelor de amintiri lăsate de 7 dintre aceia care l-au cunoscut îndeaproape pe poet, precum Ioan Slavici sau I. L. Caragiale.

14
/01
/20

Născut pe 14 martie 1879, la Ulm, în Germania, Albert Einstein murea pe 18 aprilie 1955, în New Jersey. Deținător al Premiului Nobel în fizică (1921), savantul a dus o viață care continuă să capteze interesul.