VIDEO Joia linguriţelor şi tipuri de nemurire la Milan Kundera
https://www.ziarulmetropolis.ro/joia-linguritelor-si-tipuri-de-nemurire-la-milan-kundera/

Librăria Cafe Kretzulescu şi Centrul Ceh au organizat săptămâna trecută o seară specială dedicată lui Milan Kundera, unul dintre cei mai renumiţi scriitori de origine cehă.

Un articol de Teodora Gheorghe|15 aprilie 2013

Editura Humanitas şi Centrul Ceh au organizat săptămâna trecută la Librăria Cafe Kretzulescu o seară specială dedicată lui Milan Kundera, unul dintre cei mai renumiţi scriitori de origine cehă.

Evenimentul s-a desfăşurat de Joia linguriţelor, într-o atmosferă selectă, pe terasa Kretzulescu. Invitaţii serii au fost Marina Constantinescu, critic de teatru, Alex. Ştefănescu, critic literar, actorul Victor Rebengiuc şi Rene Kubasek, directorul Centrului Ceh.

Trei titluri noi au fost lansate în cadrul unei cuceritoare serii la editura Humanitas: „Gluma“, „Nemurirea“ şi „Ignoranţa“, semnate de Milan Kundera. Întâlnirea şi-a propus să îi aducă pe cititori mai aproape de lumea din care face parte autorul de origine cehă. Invitaţii ne-au vorbit, pe rând, despre viaţa şi opera scriitorului, conturând un portret controversat.

Izolarea lui Kundera

Milan Kundera s-a născut în 1929 la Brno, în Cehoslovacia, într-o familie din clasa de mijloc. A studiat muzicologia, inspirat de tatăl său. Pasiunea pentru acest domeniu se regăseşte şi pe parcursul scrierilor sale. Romanele lui Kundera au fost influenţate profund cel de-al Doilea Război Mondial şi de ocupaţia germană. Unele zvonuri au afirmat că scriitorul a colaborat cu poliţia secretă, însă acesta a negat acuzaţiile. Fire introvertită, Kundera a preferat să trăiască departe de agitaţia mediatică, ferindu-se de interviuri.

Tematica romanelor sale se învârte în jurul exilului şi al degradării sufleteşti, sub apăsarea unui regim politic auster. Marina Constantinescu, o fină cunoscătoare a universului kunderian, îl descrie pe Kundera ca fiind „inteligent, vanitos şi ludic“, având un stil „sofisticat, elitist şi polifonic“.

În „Gluma“, Criticul Alex Ştefănescu remarcă antiteza dintre gândirea artistică şi gândirea rigidă, obsesivă – apanaj exclusiv al securităţii. Când jocul alunecă în sfera politică, se transformă într-o anchetă şi totul se interpretează eronat, chiar şi o glumă.

„Ignoranţa“ aduce în prim-plan nostalgia încercată de protagonişti, doi emigranţi din Cehoslovacia, care se întorc acasă după căderea comunismului, în 1989. Exilul generează o dezumanizare subtilă a personajelor, care îşi caută frenetic eurile zdrobite. Reîntoarcerea nu are nimic din farmecul mitologic al odiseei lui Ulise, eroii ei uzaţi încercând mai degrabă să se recompună din piese de puzzle împrăştiate.

Nemurirea mare şi nemurirea mică

„Nemurirea“ este un roman cu puternice accente filosofice. Kundera ne invită să descoperim două tipuri de nemuriri. Astfel, există „nemurirea mică“, asociată cu omul de rând care îşi propune să rămână în amintirea urmaşilor, şi „nemurirea mare“, destinată artiştilor şi geniilor, ale căror creaţii dăinuie atât în mintea, cât şi în sufletul celorlalţi.

Scriitorul ceh construieşte o diversitate de tipologii umane cu o reală măiestrie, dovedind un simţ psihologic aparte. „La Kundera se simte efortul de a nu renunţa la inteligenţă“, ne spune Alex. Ştefănescu. Mi-ar fi frică să stau în raza lui. Ar înţelege totul despre mine“, adaugă zâmbind criticul.

La final, actorul Victor Rebengiuc a onorat audienţa cu pasaje din opera scriitorului, citite cu un glas candid şi totodată insinuant, presărat cu o notă de ironie inteligentă. Seara dedicată lui Milan Kundera s-a încheiat cu un mini-concert susţinut de Robin de la Robin and the Backstabbers.

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”

11
/10
/16

Conceput sub forma unui triptic, impresionantul volum Ulysses, 732. Romanul romanului de Mircea Mihăieş, apărut la Editura Polirom în ediţie cartonată, e prima încercare în România de a face atât o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrisă în limba engleză în secolul XX, cât şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia.