Jon Kalman Stefansson – Între cer şi pământ / “Un roman ca o gură de aer în cele mai întunecate hăuri ale mării”
https://www.ziarulmetropolis.ro/jon-kalman-stefansson-intre-cer-si-pamant-un-roman-ca-o-gura-de-aer-in-cele-mai-intunecate-hauri-ale-marii/

Jón Kalman Stefánsson este unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani islandezi. Între cer şi pămînt – publicat în Franţa la Gallimard – este primul său roman tradus în limba română şi a mai fost publicat în peste 20 de ţări.

Un articol de Petre Ivan|30 septembrie 2014

Un nou autor islandez intră în portofoliul Editurii Polirom, după recenta apariţie a romanului Vulpea albastră, de Sjon (Sigurjón Birgir Sigurðsson), autorul multora dintre textele cântecelor celebrei Björk, nominalizat la Premiul Oscar pentru versurile din coloana sonoră a filmului Dancer in the Dark, regizat de Lars von Trier.

Este vorba despre Jón Kalman Stefánsson, autorul romanului Între cer şi pământ, publicat în această săptămână în colecţia „Biblioteca Polirom” (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu), şi în ediţie digitală, traducere din limba franceză de Magda Răduţă.

Cu o sută şi mai bine de ani în urmă, pescarii Islandei ştiau prea bine ce se află între cer şi pământ: Marea Îngheţată. De-aici încolo, lucrurile erau simple: îţi făceai cruce să nu te prindă furtuna, ieşeai pe mare într-o barcă de şase oameni, aruncai undiţele, aşteptai ca peştele să muşte, trăgeai – de undiţe şi apoi la vâsle –, te întorceai la mal, curăţai peştele, îl vindeai.

Aveai apoi ce mânca, aveai cu ce plăti datoria la prăvălia din sat, aveai chiar bani pentru o sticlă de rachiu. Cu Bárður se întîmplă însă că nişte cuvinte îl ucid. Mai Jon Kalman Stefansson rău: îl ucid nişte versuri scrise cu o sută de ani înainte de un poet orb, despre un rai pierdut, pe care pescarul nostru vrea să le înveţe pe de rost şi să le pună într-o scrisoare de dragoste.

Cu gândurile pradă poeziei, flăcăul uită să-şi ia pufoaica atunci când iese în larg, iar la întoarcere pescarii sunt mai puţini cu unul: Bárður a murit de frig.

Un roman al despărţirii de moarte

Romanul lui J.K. Stefánsson, primul dintr-o trilogie islandeză tradusă entuziast pînă acum în douăzeci de ţări, e însă şi un roman al despărţirii de moarte, al speranţei şi maturizării, care nu înseamnă neapărat resemnare.

Prozatorul face din celălalt erou al cărţii, numit scurt băiatul, un personaj ce rămîne multă vreme în mintea cititorilor. Între cer şi pămînt e deopotrivă cartea cerului plumburiu, a mării nemiloase şi romanul băiatului, al drumului său prin durerea de a-şi fi pierdut cel mai bun prieten, în încercarea de a găsi un sens pentru ceva de neînţeles când încă n-ai împlinit douăzeci de ani – adică pentru moarte.

„Vorbele au, unele, darul să schimbe lumea şi puterea să ne mângâie şi să ne şteargă lacrimile. Unele vorbe sunt gloanţe, altele sunt sunete de vioară. Unele ajung să topească gheţurile care ne înconjoară inima, pe altele le trimitem să ne salveze, grăbite, ca pe cohorte de călăreţi, când zilele sunt potrivnice şi nu mai ştim dacă mai trăim sau am murit deja.” – Jón Kalman Stefánsson

„O adevărată descoperire, o revelaţie, o lectură de la care nu vrei să-ţi fie distrasă atenţia, căci fiecare detaliu scăpat e o pierdere.” (Livres Hebdo)

„Între cer şi pământ este o poveste nemaipomenită, o gură de aer în cele mai întunecate hăuri ale mării.” (Le Monde)

Jon Kalman Stefansson – scurtă biografie

Jón Kalman Stefánsson, unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani islandezi, s-a născut la Reykjavík, în 1963. A debutat în 1988 cu un volum de poeme; unul dintre romanele sale, Sumarljós og svo kemur nóttin (Lumină de vară, apoi se lasă noaptea), a primit Premiul Literar Islandez pentru ficţiune.

Opera sa a fost de trei ori nominalizată la Premiul pentru Literatură acordat de Consiliul Nordic, printre ai cărui laureaţi se numără Tomas Tranströmer, Sofi Oksanen şi Kim Leine. Între cer şi pământ este primul său roman tradus în limba română.

Foto: Între cer şi pământ, Jon Kalman Stefansson – Polirom

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.

22
/04
/21

Asociația Culturală Control N a lansat programul educațional Eu x 3 – ateliere de autocunoaștere prin scris pentru liceeni. Atelierele se desfășoară în perioada 12-30 aprilie 2021, în trei licee bucureștene: Liceul Teoretic “Ștefan Odobleja”, Liceul Teoretic Bulgar “Hristo Botev” și Liceul Teoretic Atlas.

22
/04
/21

Vineri, 23 aprilie, la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită la a doua ediție a întâlnirilor „Merită să discutăm despre”. Vom avea de această dată un dialog cu oameni care au o experiență lungă în a crea ocazii în care copiii și adolescenții să se poată exprima, să aibă acces la cărți și lectură, la explicații în plus și ajutor la lecții.

21
/04
/21

Pe 25 aprilie 2021, de la ora 19.30, Radio România Cultural se alătură miilor de femei din toată lumea care vor citi prologul cărții „Rugăciune pentru Cernobîl”, a scriitoarei Svetlana Aleksievici, laureată cu Premiul Nobel în anul 2015.

20
/04
/21

Scriitorul israelian David Grossman este laureat al Berman Literature Prize pentru romanul Iti hayim meshek harbe (2019, traducere în limba suedeză de Natalie Lantz: Med mig leker livet, 2020), publicat și în limba română, în anul 2020, în colecția „Biblioteca Polirom”, cu titlul De mine viața și-a tot rîs, traducere din limba ebraică de Gheorghe Miletineanu.

20
/04
/21

Joi, 22 aprilie, la ora 19.30, profesorul de psihologie și neuroștiințe la Princeton Michael S.A. Graziano va fi invitat la un dialog #live #online, în limba engleză, cu Alexandru Babeș, conducătorul grupului de neurofiziologie senzorială în cadrul Departamentului de Anatomie, Fiziologie şi Biofizică, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti, și Dragoș Iliescu, antreprenor și profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, specialist în psihologie organizațională și măsurare psihologică.

19
/04
/21

Cărțile asupra cărora ne oprim de această dată – „Dosarele mamei mele”, „Patrula djinnilor” și „Așa începe răul” – își poartă cititorul din Budapesta lui Kádár, în Madridul lui Franco și de acolo în tumultuoasa lume a mahalalelor de la periferia unei metropole indiene.

19
/04
/21

Marți, 20 aprilie, ora 19.30 vă invităm la o întâlnire Humanitas live online cu istoricul britanic Mark Galeotti, expert în istoria modernă, politica și securitatea Rusiei, și jurnalistul Marian Voicu despre volumele Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul și O scurtă istorie a Rusiei. De la cneazul Rurik la Vladimir Putin apărute în colecția Istorie a Editurii Humanitas.