Jurnalistă a revistei Dilema Veche, pe scena Teatrului Național din București
https://www.ziarulmetropolis.ro/jurnalist%c4%83-a-revistei-dilema-veche-pe-scena-teatrului-na%c8%9bional-din-bucure%c8%99ti/

Teatrul Naţional continuă frumoasa tradiţie de a monta piesa câştigătoare a premiului UNITER. Anul acesta, „Matilda şi groparii“ de Stela Giurgeanu, jurnalistă pentru Dilema Veche şi câştigătoare a premiului UNITER de Dramaturgie din 2018, a fost pusă în scenă de Mircea Rusu sub auspiciile Centrului de Cercetare şi Creaţie Teatrală Ion Sava.

Un articol de Alexandra Ares|20 februarie 2020

Premiul continuă o preferință pentru drame noir, cu tentă macabră. Ne aflăm pe terasa unei case în care locuiesc trei femei trecute de prima tinerețe, înrudite dar și prietene, care administrează un cimitir și o afacere cu pompe funebre. O casă năpădită de ciori și o curte plină de sicrie, care, în mod ciudat, servesc pe post de pat pentru că de trei zile casa e închisă pentru o presupusă dezinfecție. Este clar că s-a întâmplat ceva cumplit și că femeile încearcă să navigheze consecințele acestui dezastru. Întocmai ca surorile lui Cehov, ‘surorile’ lui Stela Giurgeanu visează să vândă și să părăsească această casă funestă cât pot de repede, deși una din ele pare lovită de stupoarea victimei atașate ilogic de agresor, sindromul Stockholm. Ratarea acestor femei a fost provocată de căsătorii care le-au adus nefericire dar care din fericire s-au încheiat. Soții lor sunt, sau mai degrabă au fost, trei gropari cu două fețe, o față amabilă pentru străini și o față violentă pentru familie. Doi dintre ei au murit în împrejurări neclare și cel de-al treilea e plecat într-o călătorie deși spectatorii ghicesc imediat că e pe lumea cealaltă.

Prima jumătate de oră a spectacolului e lungă și repetitivă, cu flecăreală fără funcție dramatică (deși ar fi putut să ofere mai multe informații despre backstory-ul personajelor), dar apoi lucrurile evoluează și cresc, convingându-ne că piesa și-a meritat premiul. Sonia, care pare a fi lidera celor trei, interpretată cu multă forță de Amalia Ciolan, încearcă să țină sub control un vulcan care mai devreme sau mai târziu o să erupă. Olga (Cesonia Postelnicu) este o femeie care a fost frumoasă dar care după căsătoria dezastroasă pe care și ea a făcut-o, s-a lăsat în paragină și s-a refugiat în alcool și ghicit în cărți. Singura care nu și-a pierdut încă iluziile, dar și-a pierdut, în urma șocului, amintirile, este Nora, interpretată cu o mare sensibilitate tragicomică de Erika Băieșu. Nora speră să scape de tratamentul infect al soțului dacă îi face pe plac pentru că, repetă obsesiv, în ciuda amantelor, scandalurilor și violenței domestice, „nu este un băiat rău.” Cele trei femei lâncezesc în trauma pe care le-a adus-o fiecăreia căsătoria, mângâindu-se cu ideea că măcar Matilda, fiica de 29 de ani a Soniei, este tânără și independentă și poate face ce vrea.

Piesa ia o întorsătură dramatică odată cu reîntoarcerea Matildei, (frumoasa Fulvia Folosea), cu logodnicul ei, Peter (carismaticul Lari Giorgescu), amândoi avocați într-un oraș aflat la depărtare. În mod normal, măritișul fetei ar trebui să fie o veste bună, dar femeile, și mai ales mama, primesc vestea ca pe o lovitură în moalele capului. Cum să fie căsătoria mai bună decât libertatea? Ce valoare au cuvintele unui bărbat care nu vrea decât să te prindă în laţ? Dragostea și cuvintele frumoase încetează imediat după nuntă, după care începe un calvar. De aici, textul devine din ce în ce mai viu și mai surprinzător. Autoarea Stela Giurgeanu ne delectează cu dialoguri pline de spirit și de subînțelesuri între cele două generații.

Reîntoarcerea Matildei în casa părintească cu logodnicul mi-a adus aminte de piesa Copilul Îngropat a lui Sam Shepard, câștigătoare a premiului Pulitzer și montată de Cătălina Buzoianu in 1995 la Teatrul Bulandra, doar că acolo fiul venea cu prietena și descoperea secretul cumplit al familiei și secretul era mai imprevizibil. Între timp, dramaturgia internațională a alunecat într-o direcție destul de aridă, reprezentată de frecventa dramatizarea a unor cauze sociale Politically Correct, cum ar fi violența domestică, care sacrifică finețea literară cu bâta de lemn a mesajului militant. Marele merit al piesei lui Stela Giurgeanu este că abordează tema violenței domestice fără un moralism tematic explicit. Morala, dacă există una, este că noua generație este în măsură să evite demonii care au bântuit generația părințiilor lor. Totuși, cred că Stela Giurgeanu ar fi putut merge mai departe în explorarea destinelor Olgăi și Soniei cu câte un monolog care să sondeze mai adânc calvarul prin care au trecut și crima pe care a comis-o fiecare, care să fi dat o șansă acestor actrițe excelente să aibă un moment al lor în care să strălucească.  Cum și când  și-au omorât soții și cum fuseseră aceștia? Personajele lor sunt prea generice din punct de vedere dramatic, doar personajul Norei este bine conturat. De asemenea,  surpriza Matildei din final mi s-a părut cumva neverosimilă. Copii sunt primele victime ale scandalurilor și tensiunilor din familie, nu ultimele, și ar fi fost interesant de văzut mai nuanțat cum o afectaseră pe fată. Cu toate aceste mici neajunsuri, premiera Stelei Giurgeanu anunță un dramaturg de urmărit pe viitor, cu talent cert.

Mircea Rusu a creat un spectacol atmosferic, de calitate, care merită să fie văzut. Vizual, scenografia sumbră a lui Gabi Albu este ‚spartă’ în final de secvența ce dezvăluie, prin sugestie, adevărul din casă. Ca regizor, Rusu excelează în lucrul cu actorii și nu și-a propus o montare de imagine, sau probabil că nu a avut buget pentru așa ceva. Cu toate acestea, spectacolul are momente memorabile începând cu dansul celor trei prietene pe muzica lui The Rolling Stones, care dintr-o dată evocă un trecut al acestor femei care lipsește în text și care intrigă, și continuând cu scenele cu Lari Giorgescu și Fulvia Folosea care au electrizat publicul și au catapultat spectacolul spre succes.

Matilda și groparii se joacă la sala Atelier a Teatrul Național din București, cu două distribuții.

Alexandra Ares este o scriitoare româno-americană, romanicer, dramaturg, analist politic și critic de teatru, autoare, cel mai recent a cărții Sam Shepard, Rebel al Rigorii Mortale, publicată de Tracus Arte și premiată de Asociația Uniunii Scriitorilor din București pentru cea mai bună carte de teatru a anului 2019.



09
/04
/24

Sorin Zlat Trio propune iubitorilor de jazz un nou concert pe scena Sălii Mari de la ARCUB – Hanul Gabroveni, Changing Times, un mix între cool jazz, post-bop, jazz contemporan și muzică de avangardă, pe 24 aprilie, de la ora 19.00.

08
/04
/24

Vineri, 12 aprilie, la ora 19:30, Teatrul Apropo așteaptă publicul, în mereu surprinzătoarea sală de spectacole din cartierul Pipera, la o nouă premieră teatrală: FERICIREA de Eric Assous, un spectacol care tratează cu umor și delicatețe o dilemă a fiecărui cuplu: dacă poți să iubești și poți fi iubit, fericirea are oare termen de valabilitate?

08
/04
/24

„Pictura este singurul mediu în care se poate exprima natura viscerală a lumii”, este de părere Adrian Ghenie, artistul ale cărui lucrări se regăsesc astăzi în cele mai importante colecții din lume – precum Centre Pompidou (din Paris) și The Metropolitan Museum of Art (din New York).

08
/04
/24

Centrul de Comunicare Vizuală anunță cea de-a noua ediție a Conferinței Naționale de Fotografie (CNF2024), care se va derula în perioada 20-21 aprilie, la București, și va marca un moment esențial în calendarul evenimentelor dedicate artei fotografice din țara noastră.

05
/04
/24

Festivalul Filmului Palestinian, organizat de Centrul Cultural Mahmoud Darwish sub patronajul Ministerului Culturii din Palestina și al Ambasadei Statului Palestina în România, va avea loc între 18 și 21 aprilie la București și pe 28 aprilie în Cluj-Napoca iar programul detaliat și biletele sunt acum disponibile.

05
/04
/24

Brașov Jazz & Blues Festival, unul dintre marile festivaluri urbane de gen din România, revine între 15 și 18 august 2024, cu cea de-a 12-a ediție, iar orașul Brașov va fi din nou gazdă pentru peste 100 de artiști din toate colțurile lumii, care vor învălui publicul în ritmurile vibrante ale muzicii născute din jazz și blues.

04
/04
/24

Evenimentele interdisciplinare propuse în proiectul de cercetare coregrafică ROOTS, un proiect AREAL co-finanțat de AFCN, vin în întâmpinarea crizei generalizate care ne împresoară, căutând soluții pe măsura complexității problemelor suprapuse și interdependente cu care ne confruntăm, îndemnând la o explorare a rădăcinilor ce unesc omul, societatea în care trăim și întreaga biosferă.

02
/04
/24

Institutul Cultural Român participă în premieră, prin ICR Bruxelles și Centrul Național al Cărții, cu un stand propriu la „Foire du livre de Bruxelles / Târgul Internațional de Carte de la Bruxelles”, care se va desfășura în perioada 4-7 aprilie 2024, la Centrul de expoziții Tour et Taxis din capitala Belgiei.