Justiţia olandeză a decis că arhivele Muzeului Anne Frank trebuie să revină în Elveţia
https://www.ziarulmetropolis.ro/justitia-olandeza-a-decis-ca-arhivele-muzeului-anne-frank-trebuie-sa-revina-in-elvetia/

Muzeul Anne Frank trebuie să predea arhivele familiei acestei adolescente evreice, devenită celebră pentru jurnalul ei, care au fost împrumutate, unei fundaţii elveţiene înfiinţate de tatăl tinerei.

Un articol de Andrada Văsii|28 iunie 2013

Muzeul Anne Frank trebuie să predea arhivele familiei acestei adolescente evreice, devenită celebră pentru jurnalul ei, care au fost împrumutate, unei fundaţii elveţiene înfiinţate de tatăl tinerei.

Decizia a fost luată miercuri de către Tribunalul din Amsterdam, punând astfel capăt unei dispute juridice îndelungate. „Tribunalul ordonă Muzeului Anne Frank (din Amsterdam, n.r.) să predea obiectele fundaţiei înainte de 1 ianuarie 2014“, au decis judecătorii olandezi în hotărârea lor, publicată pe internet, informează AFP.

O arhivă de scrisori și fotografii

Arhivele, compuse în principal din scrisori şi fotografii, au fost împrumutate muzeului olandez de Anne Frank Fonds, fundaţia cu sediul la Basel înfiinţată în 1963 de tatăl ei, Otto.

Tribunalul a dispus, totodată, ca Muzeul Anne Frank să plătească cheltuielile de judecată ale fundaţiei, care a deschis acest proces în 2011.

 

Într-un comunicat, reprezentanţii Muzeului Anne Frank au spus că este „regretabil“ faptul că arhivele nu vor putea să rămână la Amsterdam. Amenajat în casa din Amsterdam în care s-au ascuns Anne Frank şi familia sa, muzeul nu contestă proprietatea documentelor, spunând că acestea au fost împrumutate pe termen lung, informează Mediafax.

Jurnalul rămâne

Jurnalul Annei Frank, care aparţine statului olandez şi a fost împrumutat de manieră permanentă muzeului, nu făcea parte din aceste arhive. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Anne Frank, familia ei, împreună cu alţi evrei s-au ascuns de nazişti, timp de doi ani, într-o anexă secretă a unei case devenită în zilele noastre cel mai popular muzeu din Amsterdam.

O poveste emoționantă

Bolnavă de tifos, Anne Frank a murit în 1945, la vârsta de 15 ani, în lagărul de concentrare de la Bergen-Belsen, în nordul Germaniei. Sora ei Margot a murit în acelaşi lagăr în martie 1945, cu doar câteva săptămâni înainte de eliberarea lagărului de armata britanică, iar mama lor, Edith, a murit în lagărul de la Auschwitz. A supravieţuit doar Otto Frank, tatăl Annei. Un an mai târziu, Otto s-a întors în podul casei din Amsterdam, unde a găsit, aruncat pe jos, un jurnal scris de Anne.

Din 1947, când s-a publicat pentru prima oară în Ţările de Jos, „Jurnalul Annei Frank“ a fost tradus în peste 65 de limbi şi vândut în întreaga lume în peste 30 de milioane de exemplare. La celebritatea „Jurnalului“ au contribuit şi adaptările sale teatrale şi cinematografice, faptul că a devenit materie de studiu în multe şcoli din lume, că a fost obiectul unor analize subtile, dar şi ţinta unor vehemente atacuri.

Otto Frank, singurul dintre ocupanţii anexei secrete din Amsterdam care a supravieţuit Holocaustului, a murit în 1980, la vârsta de 91 de ani.

Foto credit: Wikipedia

22
/09
/20

Editura Arthur face primul pas în asumarea unei noi identități vizuale care debutează cu anunțarea noului logo și, plecând de la acesta, va continua cu transformarea tuturor colecțiilor și proiectelor Arthur.

06
/09
/20

Pe rafturile lor găsim mai mereu câte o tentație. Fizice sau online, librăriile ne tentează cu ceva tot timpul. Deși 2020 nu este un an ca oricare altul, criza sanitară provocând schimbări în viața noastră cotidiană, editurile din România tot au reușit să le ofere cititorilor cărți care merită toată atenția.

04
/09
/20

„Bărbatul cu haină roșie” de Julian Barnes, „Vânătăi ascunse: Ce nu știi despre violența domestică te poate ucide” de Rachel Louise Snyder și „Biblioteca de la miezul nopții” de Matt Haig, propuse de Editura Nemira, se numără printre cele mai așteptate apariții literare în această toamnă.

01
/09
/20

Pe lista de lecturi a lunii septembrie, am inclus „O librărie în Berlin” de Françoise Frenkel, „Îți voi da toate acestea” de Dolores Redondo, „Către frumusețe” de David Foenkinos, „Arsă cu acid” de Naziran și Célia Mercier și „Atlasul fericirii” de Helen Russell. Iată de ce!

12
/08
/20

15 fragmente din remarcabila biografie a filosofului german, semnată de scriitoarea anglo-norvegiană Sue Prideaux și apărută recent și în limba română, la Editura Polirom, în colecția Plural M: „SUNT DINAMITĂ! Viața lui Nietzsche” (traducere de Bogdan-Alexandru Stănescu).

07
/08
/20

În dimineața zilei de 2 martie 1998, Natascha Kampusch, o fetiță de zece ani, este urcată cu forța într-o furgonetă albă. Câteva ore mai târziu, zace înfășurată într-o pătură pe podeaua rece a unei pivnițe. În jur e beznă, iar aerul are un iz stătut. Povestea ei este disponibilă acum și în limba română, la Editura Humanitas, în traducerea Cristinei Cioabă.

Pagina 3 din 10912345...102030...Ultima »