La multi ani doamnei Olga Tudorache!
https://www.ziarulmetropolis.ro/la-multi-ani-doamnei-olga-tudorache/

Actriţa Olga Tudorache s-a născut la Oituz, judeţul Bacău, la 11 octombrie 1929. A absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1951 şi începând cu luna septembrie a aceluiaşi an a devenit angajata Teatrului Tineretului din Bucureşti, unde şi-a desfăşurat activitatea neîntrerupt, până în 1966, când teatrul a fuzionat cu Teatrul ‘Nottara’. La Teatrul Tineretului […]

Un articol de |11 octombrie 2012

Actriţa Olga Tudorache s-a născut la Oituz, judeţul Bacău, la 11 octombrie 1929.

A absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1951 şi începând cu luna septembrie a aceluiaşi an a devenit angajata Teatrului Tineretului din Bucureşti, unde şi-a desfăşurat activitatea neîntrerupt, până în 1966, când teatrul a fuzionat cu Teatrul ‘Nottara’.

La Teatrul Tineretului a jucat în numeroase spectacole, precum ‘Dealul vrăbiilor’ (1951), ‘De la patru în sus’ (1953), ‘Ani de pribegie’ (1954), ‘David Copperfield’ (1954), ‘Suflete tari’ (1957), ‘Antigona’ (1957), ‘Ocolul pământului în 80 de zile’ (1960), ‘Vulpile’ (1964) ş.a.

Şi pe scena Teatrului Mic, unde a rămas angajată până în 1978, a jucat o serie de roluri, care i-au pus şi mai mult în valoare talentul: a fost Ducesa de Gloucester în ‘Richard al II-lea’ (1966), Vitoria Lipan în ‘Baltagul’ (1968), Maria Magdalena în ‘Don Juan moare ca toţi ceilalţi’ (1970), Geronte (travesti) în ‘Vicleniile lui Scapin’ (1972), Madge în ‘Philadelphia eşti a mea’ de Bryan Friel (1974), Maria Vasilievna în ‘Unchiul Vanea’ (1978).

A mai interpretat personaje precum: Sarah în ‘Amintirile Sarah-ei Bernhardt’ (1985, colaborare la Teatrul ‘Nottara’), Elena Domnişor în ‘Să nu-ţi faci prăvălie cu scară’ (1985, colaborare la Teatrul Giuleşti), Paula în ‘Aimez vous Brahms’ (1986, spectacol jucat în Israel, la care a făcut şi regia şi dramatizarea), Mama în ‘Întâlniri în pădure’ (1993, colaborare la Teatrul Odeon), Regina în ‘Regina mamă’ (1997, colaborare la Teatrul Naţional Bucureşti), Emilia în ‘Cimitirul păsărilor’ (2000, colaborare la Teatrul Mic), Mama în ‘Peşte cu mazăre’ (2004, colaborare la Theatrum Mundi Bucureşti; a semnat şi regia spectacolului).

Din anul 1976, a fost conferenţiar universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ‘I. L. Caragiale’, la catedra de actorie. Ca profesor, în perioada 1990-1997 a scos şase promoţii de actori. Retragerea efectivă din învăţământ a avut loc în 2000.

A jucat şi în filme: ‘Tudor’ (1962), ‘Răzbunarea haiducilor’ (1968), ‘Bietul Ioanide’ (1979), ‘Vreau să ştiu de ce am aripi’ (1983), ‘Domnişoara Aurica’ (1986), ‘Tusea şi junghiul’ (1990), ‘Doi haiduci şi o crâşmăriţă’ (1992), ‘O vară de neuitat’ (1993), ‘Faraon’ (2004). A efectuat, de asemenea, o serie de turnee în ţară şi în străinătate.

Dintre premiile şi distincţiile primite amintim: Premiul I pentru interpretare la Festivalul Naţional de Teatru (1969), Premiul revistei ‘Săptămâna’ pentru 25 de ani de activitate teatrală (1979), Premiul I la Festivalul dramaturgiei contemporane Braşov (1986), Premiul special al juriului la ‘Gala dramaturgiei româneşti actuale’ (Timişoara, 1987), Diploma de onoare la Festivalul de Dramaturgie Contemporană (Braşov, decembrie 1997), Premiul Fundaţiei Tofan pentru Cea mai importantă personalitate teatrală a anului 1997 (decembrie 1997), Ordinul Naţional ‘Steaua României’ în grad de Mare Ofiţer acordat de Preşedintele României (2000), Titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti (2001), ‘VÂRSTA DE AUR – Premiul special’, distincţie a Ministerului Culturii şi Cultelor (2001), Trofeul Festivalului Naţional de Teatru ‘I. L. Caragiale’ (2004). A primit Premiul Criticii pentru Cea mai bună actriţă a anului 1997, acordat de secţia română a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) – Fundaţia Teatrul XXI (februarie 1998), Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă în cadrul Galei Premiilor UNITER (martie 1999), Diploma de popularitate (Gala Premiilor UNITER, 2002).

Alte premii: Premiul pentru interpretare al Uniunii Cineaştilor din România, pentru rol principal feminin în ‘Drumul câinilor’ (1991) şi ‘Tusea şi junghiul’ (1992), Diploma Opera Omnia (Uniunea Cineaştilor, 1996), Diploma Artista de onoare a filmului românesc (2001), Premiul de Excelenţă (Centrul Naţional al Cinematografiei, 2002).

Actriţa Olga Tudorache a primit Marele Premiu al Municipiului Bucureşti la gala de decernare a premiilor municipalităţii pentru artă şi cultură, secţiunea „Artele spectacolului”, care a avut loc la 14 decembrie 2009 pe scena Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Capitală.

La 8 aprilie 2010, Olga Tudorache a jucat pentru cea de-a 250-a oară pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, rolul principal în spectacolul „Regina Mamă” (regia Gelu Colceag). Interpretarea Olgăi Tudorache a fost distinsă cu Premiul AICT pentru cea mai bună actriţă a anului 1997 şi Premiul Tofan pentru cea mai importantă personalitate teatrală a aceluiaşi an.

 

Sursa: Agerpres

07
/02
/24

Eyedrops și Pinholes, trupe de rock alternativ, pleacă într-un turneu ce cuprinde nouă orașe prin țară dar și în Republica Moldova, începând cu data de 8 februarie, din Timișoara, urmând să transforme într-o petrecere, pe rând, alte opt puncte geografice importante.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

„Din autobiografie îmi extrag eu forța, prin autobiografie simt că pot să-i fac pe oameni să se confrunte cu acele lucruri pe care nu vor să le vadă. Când vine vorba de scrierea autobiografică, oamenii nu mai pot spune: E doar un personaj, asta nu poate fi adevărat”.

05
/02
/24

Vineri, 9 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAȚIONALĂ RADIO va fi dirijată de RADU PAPONIU, director artistic și muzical al ansamblului Southwest Florida Symphony Orchestra, dirijor asociat al Filarmonicii din Naples (Florida – S.U.A.) și director muzical al Orchestrei de Tineret din același oraș american. Din 2017, Radu Paponiu a dirijat Filarmonica din Naples în peste 100 de evenimente diferite de muzică clasică, pop sau în proiecte educaționale.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

05
/02
/24

Prima premieră a anului 2024 la Teatrul EXCELSIOR (singurul teatru din București dedicat adolescenților și tinerilor) este spectacolul PTERODACTILI de Nicky Silver, o producție în regia lui Radu Iacoban și scenografia lui Tudor Prodan.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

04
/02
/24

NOU Un singur personaj, în care coabitează două ființe diferite, chiar opuse. Un singur monolog, lung, rostit de doi actori, într-un spectacol nou intrat în portofoliul Teatrului Metropolis, în urma concursului pentru debutanți, “StarT”

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.