La multi ani doamnei Olga Tudorache!
https://www.ziarulmetropolis.ro/la-multi-ani-doamnei-olga-tudorache/

Actriţa Olga Tudorache s-a născut la Oituz, judeţul Bacău, la 11 octombrie 1929. A absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1951 şi începând cu luna septembrie a aceluiaşi an a devenit angajata Teatrului Tineretului din Bucureşti, unde şi-a desfăşurat activitatea neîntrerupt, până în 1966, când teatrul a fuzionat cu Teatrul ‘Nottara’. La Teatrul Tineretului […]

Un articol de |11 octombrie 2012

Actriţa Olga Tudorache s-a născut la Oituz, judeţul Bacău, la 11 octombrie 1929.

A absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1951 şi începând cu luna septembrie a aceluiaşi an a devenit angajata Teatrului Tineretului din Bucureşti, unde şi-a desfăşurat activitatea neîntrerupt, până în 1966, când teatrul a fuzionat cu Teatrul ‘Nottara’.

La Teatrul Tineretului a jucat în numeroase spectacole, precum ‘Dealul vrăbiilor’ (1951), ‘De la patru în sus’ (1953), ‘Ani de pribegie’ (1954), ‘David Copperfield’ (1954), ‘Suflete tari’ (1957), ‘Antigona’ (1957), ‘Ocolul pământului în 80 de zile’ (1960), ‘Vulpile’ (1964) ş.a.

Şi pe scena Teatrului Mic, unde a rămas angajată până în 1978, a jucat o serie de roluri, care i-au pus şi mai mult în valoare talentul: a fost Ducesa de Gloucester în ‘Richard al II-lea’ (1966), Vitoria Lipan în ‘Baltagul’ (1968), Maria Magdalena în ‘Don Juan moare ca toţi ceilalţi’ (1970), Geronte (travesti) în ‘Vicleniile lui Scapin’ (1972), Madge în ‘Philadelphia eşti a mea’ de Bryan Friel (1974), Maria Vasilievna în ‘Unchiul Vanea’ (1978).

A mai interpretat personaje precum: Sarah în ‘Amintirile Sarah-ei Bernhardt’ (1985, colaborare la Teatrul ‘Nottara’), Elena Domnişor în ‘Să nu-ţi faci prăvălie cu scară’ (1985, colaborare la Teatrul Giuleşti), Paula în ‘Aimez vous Brahms’ (1986, spectacol jucat în Israel, la care a făcut şi regia şi dramatizarea), Mama în ‘Întâlniri în pădure’ (1993, colaborare la Teatrul Odeon), Regina în ‘Regina mamă’ (1997, colaborare la Teatrul Naţional Bucureşti), Emilia în ‘Cimitirul păsărilor’ (2000, colaborare la Teatrul Mic), Mama în ‘Peşte cu mazăre’ (2004, colaborare la Theatrum Mundi Bucureşti; a semnat şi regia spectacolului).

Din anul 1976, a fost conferenţiar universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ‘I. L. Caragiale’, la catedra de actorie. Ca profesor, în perioada 1990-1997 a scos şase promoţii de actori. Retragerea efectivă din învăţământ a avut loc în 2000.

A jucat şi în filme: ‘Tudor’ (1962), ‘Răzbunarea haiducilor’ (1968), ‘Bietul Ioanide’ (1979), ‘Vreau să ştiu de ce am aripi’ (1983), ‘Domnişoara Aurica’ (1986), ‘Tusea şi junghiul’ (1990), ‘Doi haiduci şi o crâşmăriţă’ (1992), ‘O vară de neuitat’ (1993), ‘Faraon’ (2004). A efectuat, de asemenea, o serie de turnee în ţară şi în străinătate.

Dintre premiile şi distincţiile primite amintim: Premiul I pentru interpretare la Festivalul Naţional de Teatru (1969), Premiul revistei ‘Săptămâna’ pentru 25 de ani de activitate teatrală (1979), Premiul I la Festivalul dramaturgiei contemporane Braşov (1986), Premiul special al juriului la ‘Gala dramaturgiei româneşti actuale’ (Timişoara, 1987), Diploma de onoare la Festivalul de Dramaturgie Contemporană (Braşov, decembrie 1997), Premiul Fundaţiei Tofan pentru Cea mai importantă personalitate teatrală a anului 1997 (decembrie 1997), Ordinul Naţional ‘Steaua României’ în grad de Mare Ofiţer acordat de Preşedintele României (2000), Titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti (2001), ‘VÂRSTA DE AUR – Premiul special’, distincţie a Ministerului Culturii şi Cultelor (2001), Trofeul Festivalului Naţional de Teatru ‘I. L. Caragiale’ (2004). A primit Premiul Criticii pentru Cea mai bună actriţă a anului 1997, acordat de secţia română a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) – Fundaţia Teatrul XXI (februarie 1998), Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă în cadrul Galei Premiilor UNITER (martie 1999), Diploma de popularitate (Gala Premiilor UNITER, 2002).

Alte premii: Premiul pentru interpretare al Uniunii Cineaştilor din România, pentru rol principal feminin în ‘Drumul câinilor’ (1991) şi ‘Tusea şi junghiul’ (1992), Diploma Opera Omnia (Uniunea Cineaştilor, 1996), Diploma Artista de onoare a filmului românesc (2001), Premiul de Excelenţă (Centrul Naţional al Cinematografiei, 2002).

Actriţa Olga Tudorache a primit Marele Premiu al Municipiului Bucureşti la gala de decernare a premiilor municipalităţii pentru artă şi cultură, secţiunea „Artele spectacolului”, care a avut loc la 14 decembrie 2009 pe scena Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Capitală.

La 8 aprilie 2010, Olga Tudorache a jucat pentru cea de-a 250-a oară pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, rolul principal în spectacolul „Regina Mamă” (regia Gelu Colceag). Interpretarea Olgăi Tudorache a fost distinsă cu Premiul AICT pentru cea mai bună actriţă a anului 1997 şi Premiul Tofan pentru cea mai importantă personalitate teatrală a aceluiaşi an.

 

Sursa: Agerpres

26
/01
/24

Survolând șansa și neșansa unei relații nemenite, de la aceeași distanță calculată care marchează și ruptura finală dintre cei doi protagoniști, debutul în lungmetraj a lui Celine Song, „Past Lives” dezbate în compoziții corecte, dar niciodată riscante, un „ce-ar fi fost dacă?” venit la 24 de ani de la ultima întâlnire.

26
/01
/24

UNATC „I.L. Caragiale” din București prezintă, în cadrul proiectului ARHIVA ACTIVĂ derulat de Centrul de Pedagogie și Studiul Imaginii „Sorin Botoșeneanu”, o retrospectivă cuprinzând toate cele șapte filme de lungmetraj ale cineastului Nae Caranfil.

25
/01
/24

Sfârșitul sec.XIX, un sat dezbinat de bârfe, certuri și lupta pentru pământ. Frumoasa Jagna, o tânără de 19 ani, un spirit liber ce iese din tiparele comunității, devine centrul atenției în momentul în care familia o obligă să se căsătorească cu Boryna, un moșier văduv, influent și bogat.

25
/01
/24

Teatrul Mic anunță premiera oficială a spectacolului „Eu sunt propria mea soție” de Doug Wright, traducerea și regia Teodora Petre, scenografia Ioana Pashca, mișcare scenică Alina Petrică, muzică Cezar Antal. Evenimentul va avea loc pe 30 ianuarie 2024, ora 19:00, la Sala Studio – Str. Gabroveni nr. 57.

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.