La Muzeul Municipiului București se deschide „Revoluţia din Decembrie 1989. Locuri ale memoriei în București”
https://www.ziarulmetropolis.ro/la-muzeul-municipiului-bucuresti-se-deschide-revolutia-din-decembrie-1989-locuri-ale-memoriei-in-bucuresti/

Muzeul Municipiului Bucureşti invită publicul interesat să participe marţi, 3 decembrie 2019, ora 17.30, la vernisajul expoziţiei „Revoluţia din Decembrie 1989. Locuri ale memoriei în Bucureşti”, eveniment care va avea loc la Palatul Suţu.

Un articol de Liliana Matei|29 noiembrie 2019

Au trecut 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. După trei decenii, trăim într-o altă lume, o lume liberă și democrată, o lume în care putem vorbi despre lucrurile care ne plac ori ba, o lume în care noi alegem unde să mergem, unde să trăim și unde să murim. Muzeul Bucureștiului propune publicului să-și amintească felul în care decurgea viața noastră înainte de acest moment de cotitură și cum este acum. Să facă o comparație coerentă și obiectivă a schimbărilor produse în acest răstimp. Și astfel să ajungă să privească în trecutul nu foarte îndepărtat și să analizeze cauzele care au dus la sfârșitul comunismului în România. De asemenea, este necesară o trecere în revistă a restricțiilor precum: interzicerea întreruperii de sarcină, imposibilitatea de a călători peste hotare, cartela pentru zahăr și ulei, frigul din casă sau din școală, cum circulam pe scara autobuzului, cozile la carne, propaganda televizată, defilările obligatorii sau demolările de case și biserici. Sunt informații utile inclusiv tinerelor generații, care nu au trăit acele vremuri.
„Împotriva tuturor acestora românii s-au ridicat în Decembrie 1989 și au reușit să-l gonească pe Nicolae Ceaușescu de la tribuna la care se obișnuise să fie confirmat și aclamat. Mitingul din 21 Decembrie 1989 a însemnat sfârșitul unui regim impus în România de trupele sovietice în urmă cu peste patru decenii. Regimul fusese zguduit de revoltele muncitorești din 1977 și 1987, iar în 1989 blocul comunist se prăbușise în toată Europa central-orientală și de Sud-Est, însă Ceaușescu nu admitea că trebuia să renunțe la putere și a ordonat reprimarea manifestațiilor anticomuniste. În urma represiunii din Timișoara, cât şi a celei din București, din noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, dar și ulterior, în timpul diversiunii teroriste, au murit oameni care ieșit în stradă pentru libertate. Desfășurarea Revoluției în mai multe planuri, în mai multe locuri, este de multe ori o piedică în rememorarea de către public a evenimentelor, făcând astfel necesar un repertoriu al acestor locuri. Traseul expozițional pe care îl propunem începe din Piața Revoluției și are opriri în fiecare loc în care jertfa a fost marcată prin monumente ori plăci comemorative, troițe și cenotafe, denumiri de străzi în memoria martirilor, indicând astfel locurile memoriei Revoluției din 1989. Pe lângă acestea, prezentăm câteva proiecte de monumente și o parte a emisiunilor comemorative emise cu această ocazie.
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, reprezentat de directorul ştiinţific,  Constantin Corneanu, ne-a fost alături în acest demers, punând la dispoziție o parte dintre publicațiile proprii, pe care am ales să le expunem.
Dinamica expoziției este completată de proiectarea filmului documentar „1989 – Un timp sărit din calendar”, realizat de jurnalistul şi directorul Institutului Român de Istorie Recentă, Liviu Tofan, și care reuneşte pentru prima oară evenimentele derulate pe parcursul anului 1989 într-un film documentar – din ianuarie până în decembrie”, a declarat drd. Cezar Petre Buiumaci, muzeograf MMB, curator al acestui proiect expozițional.
Expoziția poate fi vizitată la Palatul Suțu în perioada 3 decembrie 2019 – 29 februarie 2020. Expoziția „Revoluţia din Decembrie 1989. Locuri ale memoriei în București”a fost realizată cu sprijinul Casa de Monede, partenerul oficial al expoziției.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.