„La serva padrona” de Pergolesi, în regia lui Silviu Purcărete, ajunge la Bucharest Opera Festival
https://www.ziarulmetropolis.ro/la-serva-padrona-de-pergolesi-in-regia-lui-silviu-purcarete-ajunge-la-bucharest-opera-festival/

Opera Naţională Română din Timişoara invită publicul la spectacolul de operă bufă „La serva padrona”, de Giovanni Battista Pergolesi, miercuri, 29 iunie 2022, de la ora 19.00, în cadrul primei ediţii a Bucharest Opera Festival, care va avea loc în Sala de spectacole a Operei Naţionale Bucureşti.

Un articol de Liliana Matei|17 iunie 2022

Regia artistică este semnată de Silviu Purcărete, într-un cadru scenografic realizat de Dragoș Buhagiar, iar conducerea muzicală este asigurată de Mihnea Ignat.

Biletele sunt disponibile pe http://tickets.operanb.ro/ și de la Casa de Bilete a Operei Naționale București.

Bucharest Opera Festival se va desfășura în perioada 24 iunie–2 iulie pe scena Operei Naționale București. Festivalul are potenţialul de a deveni un eveniment anual şi va oferi publicului bucureştean ocazia de a cunoaşte performanţele în domeniu ale tuturor instituţiilor naţionale de profil aflate în subordinea Ministerului Culturii, cărora li se alătură ca invitaţi, de această dată, Opera Română Craiova şi Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” din Chişinău.

Acest spectacol realizat în plină pandemie îndeamnă iubitorii artelor spectacolului să-l perceapă „precum un foton din luminița de la capătul tunelului, atomul speranței spre normalitate”. Plănuită inițial pentru lansare, în ciuda oricăror vicisitudini determinate de contextul sanitar, „La serva padrona” este o premieră de operă din genul liric, menită să ilustreze că „viața nouă se naște din ruine”.

Povestea este simplă – Uberto, un burlac tomnatic, se plânge mereu de aroganța servitoarei sale. Într-adevăr, Serpina nu i-a pregătit ciocolata, refuză să-i aducă peruca, pălăria și haina și, de fapt, îi interzice să iasă din casă. În aceste condiții, Uberto cere ajutorul valetului său, Vespone, pentru a găsi o femeie cu care să se însoare și să scape de neobrăzata Serpina. Acesta are însă un as în mânecă și decide să-l facă pe Uberto s-o ia de nevastă.

„Celebra operă bufă La serva padrona a fost reprezentată pentru prima oară pe scena teatrului San Bartolomeo din Napoli, la 28 august 1733, ca un intermezzo al operei seria Prizonierul mândru. Succesul Servei a fost unul din marile evenimente ale istoriei muzicii și cariera strălucită pe care a făcut-o această genială creație a tânărului napolitan după moartea compozitorului a contribuit în chip esențial nu numai la triumful operei buffa în întreaga Europă, dar a înrâurit întreaga viață artistică a altor țări și în primul rând al Franței”, menționa Alfred Hoffman în lucrarea „Drumul operei”.

Protagoniștii spectacolului sunt: soprana Narcisa Brumar (Serpina), baritonul George Proca (Uberto) și baritonul Cristian Rudic (Vespone). Orchestra Operei Naționale Române din Timișoara este coordonată de Mihnea Ignat. Interpretarea la teorbă este asigurată de Caius Hera, iar partitura clavecinului va fi interpretată de Rareș Păltineanu. Regia tehnică este asigurată de Hellen Ganser și Lucian Boru, pregătirea muzicală este coordonată de Rareș Păltineanu, iar sufleor este Eugenia Gyuriș.

„O farsă ne surâde peste secole, farsă ce conține două ingrediente eterne ale operei bufe – visul servului de a deveni stăpân și un triunghi amoros mai aparte. La Serva Padrona al Operei Naționale Române din Timișoara e poate un prilej de a regăsi mereu calea către zâmbet…”, a comentat regizorul Silviu Purcărete.

„Sunt din nou pe scenă! Ce frumos! Ce bucurie! Ce onoare să lucrez din nou alături de colegii mei artiști și tehnicieni la un nou spectacol, să dăruim din nou bucăți de viață publicului. Sunt fericit și că fac parte și creez alături de trupa Operei Naționale Române din Timișoara; este un loc care m-a ales și pe care l-am ales. Alături de Silviu Purcărete mă redescopăr mereu și-mi redescopăr limitele, fapt care mă ține „tânăr”. Cred că formula Silviu Purcărete, Mihnea Ignat și Dragoș Buhagiar este de viitor, sună bine și arată bine”, a explicat scenograful Dragoș Buhagiar.

„Chiar și pentru noi, cei care trăim pe scândura scenei unui teatru de operă, tradiția, și mai ales importanța școlii muzicale napoletane s-a afundat, din nefericire, în abisul uitării unui timp trecut foarte îndepărtat. Compozitori precum N. Porpora, G. Paisiello, D. Cimarosa sau G. B. Pergolesi sunt de fapt creatorii operei bufe, gen liric născut la Napoli (Italia) la începutul secolului al XVIII-lea. Fără aportul acestora și al multor altora care au format celebra Scuola Napoletană, opere precum „Nunta lui Figaro” de W. A. Mozart sau „Falstaff” de G. Verdi cu siguranța ar fi luat o cu totul altă formă decât cea cunoscută nouă astăzi. „La serva padrona” este exemplul perfect de Opera bufă. Din punct de vedere dramatic construcția celor trei personaje își trage seva din commedia dell’arte. Din punct de vedere muzical toate procedeele și mijloacele folosite cu geniu de Pergolesi susțin și potențează firul dramatic. Aceasta incursiune a Operei Naționale Române din Timișoara ne dă posibilitatea de a aborda și prezenta acest tip de repertoriu dintr-o perspectiva muzicală istoricistă care are menirea de a oferi fundația indispensabilă pentru construcția unui spectacol de teatru muzical modern și de calitate”, a comentat Mihai Ignat.

Spectacolul este cântat în limba italiană și supratitrat în limba română, iar durata este de 60 de minute (fără pauză). Vârsta minimă recomandată este 10 ani.

22
/12
/23

„Mamma Mia!”, un spectacol de divertisment de calitate marca Musicals.ro, care rivalizează cu marile producții din Occident, o va readuc pe scena Sălii Palatului pe Loredana în rolul principal, Donna Sheridan, alături de alți artiști consacrați, care urmează să fie anunțați în curând.

19
/12
/23

Pe 19 și 20 decembrie, de la ora 19:00, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, dirijat de Anna Ungureanu, susține spectacolul extraordinar „Pe drumul Crăciunului”, la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București.

19
/12
/23

Crăciunul într-un sat ucrainean este decorul în care se petrece o poveste de dragoste presărată cu elemente fantastice: fierarul satului, Vakula, este nefericit în dragostea ce i-o poartă Oksanei, fiica unui moșier, care îi promite că se va căsători cu el doar dacă îi aduce pantofii auriți ai țarinei. Disperat, fierarul face un pact cu diavolul pentru a îndeplini dorința iubitei.