La Summer Well, românii pot dona direct cu cardul pentru „Cumințenia pământului”
https://www.ziarulmetropolis.ro/la-summer-well-romanii-pot-dona-direct-cu-cardul-pentru-cumintenia-pamantului/

Summer Well, cel mai important festival autohton de muzică alternativă, care se va desfăşura pe 13 şi 14 august, se alătură subscripţiei publice pentru achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi, „Cuminţenia pământului”.

Un articol de Liliana Matei|13 august 2016

Summer Well este evenimentul la care Ministerul Culturii pune la dispoziție pentru prima dată noi modalități de colectare a donațiilor: POS-uri mobile. Ca atare, cei care vor participa la a șasea ediție a festivalului pot dona pentru „Cumințenia pământului” pe tabletă sau direct cu cardul în cortul special amenajat, nepercepându-se niciun comision pentru tranzacțiile efectuate cu cardurile UniCredit. Totodată, la Summer Well va rula și spotul campaniei „Brâncuși e al meu”.

Subscripția națională este unul dintre cele mai importante proiecte naționale menite să protejeze și să salveze patrimoniul național, dar și să întărească solidaritatea dintre stat și societate, un proiect comun al Ministerului Culturii și Guvernului României.

Ministerul Culturii face toate demersurile posibile pentru a beneficia de comisioane 0 și pentru toate celelalte tranzacții efectuate cu carduri ale băncilor partenere în subscripția națională pentru achiziția operei lui Constantin Brâncuși „Cumințenia pământului”. Participarea instituției la festival a fost posibilă datorită găzduirii de către Summer Well, datorită UniCredit Bank România și eMAG, care a pus la dispoziție tabletele din cortul dedicat campaniei și datorită echipei de voluntari.

Campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brâncuși „Cumințenia pământului” a reușit să stârnească interesul unui număr impresionant de români, persoane fizice, dar și companii private din diverse domenii.

Printre personalitățile care și-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripție publică se regasesc  Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, François Saint-Paul – ambasadorul Franței, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu și Cosmin Alexandru. De asemenea, în spotul publicitar își declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv, Virgil Stănescu, Alexandru Tomescu, Cristina Cioran, Gheorghe Hagi, Virgil Ianțu, Dora Dumitrescu și Ilie Năstase.

Cum pot dona românii azi:

  • Prin SMS, trimițând cuvântul „BRANCUSI” la 8833 și contribuind astfel la suma strânsă cu 2 euro;
  • Direct prin intermediul site-ului campaniei http://www.brancusiealmeu.ro;
  • Prin intermediul celui mai mare retailer online din România, eMag, românii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro „Cumințenia pământului”, donând astfel în conturile campaniei pentru achiziția operei lui Constantin Brâncuși;
  • Sunt disponibile conturi în lei, euro şi dolari în care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar.

„Cumințenia pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuși în anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, fiind încadrată în categoria Tezaur.

Brâncuși spunea despre „Cuminţenia pământului”: „A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul… Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită… Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului – care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. «Cuminţenia pământului» a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastră!”

„Cumințenia pământului” e realizată în calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, se știe că Brâncuşi ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières. În prezent, „Cumințenia pământului” este în proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuși în anul 1911.

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.

20
/04
/23

Spotlight – Bucharest International Light Festival revine între 21 şi 23 aprilie la Bucureşti cu noi experienţe şi locaţii în premieră. Cea de-a şaptea ediţie Spotlight Festival se numeşte ”Geometry of the City” şi transformă Calea Victoriei şi ARCUB – Hanul Gabroveni prin spectacole de video mapping, proiecţii de lumină şi instalaţii multimedia din Franţa, Austria, Ungaria şi România.

20
/04
/23

Expoziția colectivă centrală Chronic desire – Sete cronică, inaugurată odată cu Deschiderea Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, va avea finisajul în acest sfârșit de săptămână. Evenimentul ce se va desfășura pe parcursul a trei zile va conține ateliere, dezbateri, performance, tururi ghidate și concerte care intră în dialog cu sau activează lucrările din expoziție.

10
/04
/23

La începutul lunii, ca într-un city break în care au devorat tot ce se putea în materie de artă contemporană, mai mulți membri ai Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European au văzut tot ce are de oferit Timișoara în prezent, în muzee, săli de spectacol și spații neconvenționale. Expresia redundantă, care a fost rostită de mai mulți parlamentari europeni a fost: „Cum putem să ajutăm“?