Larousse, un instrument de lucru universal
https://www.ziarulmetropolis.ro/larousse-un-instrument-de-lucru-universal/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Pierre Larousse (1817-1875) e unul dintre rarii noştri semeni al căror nume e scris uneori cu literă mică. Într-o bibliotecă poţi auzi solicitarea: ”Dă-mi, te rog, un larousse!” Și asta pentru că  instrumentul de lucru care poartă acest nume cuprinde un bagaj de cunoştinţe impresionant, în măsură să informeze pe cititor în cele mai variate domenii.

Un articol de Georgeta Filitti|20 noiembrie 2018

Larousse și-a început activitatea ca autor de manuale de gramatică menite în primul rând să-l facă pe elev să gândească singur, nu să memoreze papagalicește niște reguli. În 1852 a deschis, în colaborare, o librărie și a pus bazele Marelui Dicționar Universal al secolului XIX, ”repertoriu minunat de fapte, cifre, anecdote și idei”, cum e caracterizat în articolul consacrat fondatorului din ediția sec. XX.

În pofida a numeroase lucrări asemănătoare, opera lui Larousse s-a impus repede ca fiind printre cele mai bune. În plus, noutățile aduse la fiecare ediție, periodicul scos de librăria sa în acest sens și, în sfârșit, suma de un franc oferită celui care ar fi găsit o literă greșită dintr-un cuvânt al dicționarului a impus lucrarea pe plan internațional. Continuat de familia Augé, Larousse-ul excelează printr-o fericită îmbinare între dicționar de limbă și enciclopedie a cât mai multor cunoștințe umane. Caracteristic edițiilor succesive în materie de limbă franceză nu este fixarea cuvintelor ci reținerea evoluției lor. Astfel, la vechiul fond de cuvinte cuprins în ediția princeps s-au adăugat termeni noi intrați în limbă, termeni tehnici, speciali, chiar argotici, într-un cuvânt, ”franceza vie”. Au fost reținute deopotrivă neologismele, chiar și cuvintele de caracter imperfect, avertizează editorii în acest sens.

Multitudinea termenilor a fost gestionată cu ordine și metodă; așa, de pildă, ortografia geografică (pentru numele străine) a fost transpusă uniform, potrivit foneticii franceze. E un procedeu practicat pentru prima oară de numeroasa echipă de specialiști a dicționarului.

Diversitatea domeniilor a obligat solicitarea unor persoane supracalificate, nu numai pentru redactarea termenilor ci și pentru selectarea lor căci dezvoltarea exponențială a cunoștințelor umane face imposibilă cunoașterea absolută.

Imparțialitatea și obiectivitatea au guvernat în permanență redactarea articolelor, în ideea de a nu ofensa convingerile cuiva, cum asigura Paul Augé. ”Să lumineze mințile fără să lovească conștiințele” este deviza autorilor.

În ediția sec. XX textele sunt însoțite de imagini. Portrete de personalități, locuri pitorești, tipuri și costume, specii de animale, plante, minerale, monede, medalii, scheme și desene de mașini, figuri geometrice, hărți, formează prin ele însele o adevărată colecție de documente. În afara textului s-au publicat reproduceri după unele monumente remarcabile, capodopere ale picturii și sculpturii universale. Tot acest ansamblu formează un adevărat muzeu iconografic, în parte color.

Desprinderea omului de textul sau imaginea imprimată și adoptarea formelor electronice de informare e un proces al zilelor noastre. Dacă generațiile în formare n-au nici o reticență în mânuirea rapidă a calculatorului pentru a dobândi rapid orice informație, persoanele de vârsta a treia se dovedesc în cea mai mare parte reticente și plăcerea răsfoirii unui Larousse, pentru căutarea cutărei informații, a rămas neschimbată. Progresul nu poate fi stăvilit, modalitățile de informare se înmulțesc pe zi ce trece și totuși întoarcerea la o tradiție care a format zeci de generații, le-a ajutat să gândească singure, așa cum și-a propus și Pierre Larousse,  nu poate fi înlăturată cu totul. La bucuria de a găsi o explicație în Larousse pentru un termen sau biografia unui personaj celebru, se adaugă șansa de a-ți furișa ochii pe coloana de alături și a descoperi astfel ceva neștiut. Merită încercat.



27
/03
/18

Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului, dar și ziua în care sărbătorim un secol de la Unirea Basarabiei cu România, prilej de a readuce în prim plan, pentru o clipă, câțiva dintre artiștii născuți pe teritoriul actual al Basarabiei și deveniți parte integrantă a memoriei, identității și culturii naționale.

25
/03
/18

Publicitar, prozator, dramaturg, Alex Tocilescu (40 de ani) este unul dintre cei mai în vogă oameni de litere din România zilelor noastre. Este foarte urmărit pe rețelele de socializare, unde a dobândit o simpatie aparte pentru fotografiile cu pisicile sale (însoțite de câteva gânduri ale felinelor).

23
/03
/18

Scrisă și regizată de Guillermo del Toro, versiunea cinematografică a romanului Forma apei/ The Shape of Water a intrat în cinematografele din România în data de 23 februarie 2018. Romanul a apărut în această săptămână în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducerea Veronicăi D. Niculescu.

21
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Misticismul ebraic își găsește expresia concentrată în Cabala. Este o doctrină esoterică despre Dumnezeu și Univers ca formă foarte veche a revelației (de aici și sensul literar al cuvântului cabala, tradiție), transmisă de un lung șir de inițiați.

20
/03
/18

Pornim, astăzi, pe urmele scriitorului de Nobel Gabriel Garcia Marquez (născut într-o zi de 6 martie), prin câteva din multele orașe care l-au găzduit.

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.

15
/03
/18

Miercuri, 21 martie, ora 19.00, la Salon für Kunstbuch din cadrul Muzeului Belvedere 21 din Viena, va fi lansat volumul bilingv Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor (contribuții de: Jelena Vesić, Alina Șerban, What, How & for Whom / WHW, Kristine Stiles). La eveniment vor participa artistul Dan Perjovschi şi istoricul de artă și curatorul Alina Șerban.

Pagina 30 din 105« Prima...1020...2829303132...405060...Ultima »