Le Monde prezintă „irezistibila atracţie poetică a Muzeului Ţăranului Român“
https://www.ziarulmetropolis.ro/le-monde-prezinta-irezistibila-atractie-poetica-a-muzeului-taranului-roman/

Publicaţia franceză Le Monde dedică în ediţia sa de miercuri un articol elogios Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, material care face parte dintr-o serie intitulată ,,Improbables musées” (,,Muzee improbabile”).

Un articol de Andrada Văsii|14 august 2013

Publicaţia franceză Le Monde dedică în ediţia sa de miercuri un articol elogios Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, material care face parte dintr-o serie intitulată „Improbables musées” („Muzee improbabile”).

Seria de articole „Improbables musées” a cotidianului Le Monde are ca scop prezentarea a 12 instituţii de gen europene marcate de originalitate.

Articolul dedicat Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti este al doilea din această serie, fiind precedat de unul despre Le Palais Bénédictine din Fécamp, Franţa. Următorul articol prezintă muzeul dedicat umoristului Alphonse Allais, din Honfleur, Franţa.

Autorul articolului despre Muzeul Ţăranului, Jean-Jacques Larrochelle, scrie că, pentru unii, numele muzeului – „un spaţiu al memoriei riguros şi derutant” – poate provoca zâmbete.

Un muzeu panteon 

„Străinii ne întreabă frecvent de ce s-a ales acest nume”, spunea etnologul român Irina Nicolau (1946 – 2002), care a participat la crearea Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, citată de jurnalistul francez, ce precizează că termenul „ţăran” poate suna „peiorativ, limitativ, anacronic”.

Jurnalistul francez mai menţionează că, în timpul unei conferinţe care a avut loc în octombrie 2012, la Cité de l’architecture et du patrimoine din Paris, istoricul de artă Jean-François Chevrier a plasat această instituţie în „panteonul reuşitelor muzeografice”, alături de cea a lui Carlo Scarpa la Museo civico di Castelvecchio din Verona (Italia) şi de cea a Linei Bo Bardi la Muzeul de artă din Sao Paulo (Brazilia). El mai spune şi că, în 1996, Muzeul Ţăranului Român a obţinut titlul de EuropeanMuseum of the Year Award.

Larrochelle mai scrie că pictorul Horia Bernea, fost director al Muzeului Ţăranului, caracteriza instituţia, „care include un laborator de antropologie culturală”, drept „un antimuzeu”.

Inventarul obiectelor 

În acelaşi articol, jurnalistul francez face o scurtă prezentare istorică a muzeului, vorbind şi despre patrimoniul acestuia şi despre clădirea care îl găzduieşte. El vorbeşte despre modul de expunere al obiectelor găzduite de muzeu – veşminte, unelte, obiecte de cult, covoare, cruci, vase, icoane, ceasuri, vitrine etc. – care formează o colecţie eclectică.

„Recurgerea, uneori, la construcţii sumare, fragile sau brute, seamănă mai mult cu instalaţiile artistice efemere decât cu expunerea pe temen lung. Pentru a înţelege sensul acestui ansamblu riguros şi derutant, nu e nevoie de prea multe explicaţii, decât în scurte prezentări, unele prinse cu cuie sau lipite chiar pe perete”, scrie Larrochelle, vorbind despre ,,un stil voluntar şi naiv, care aminteşte de latura rudimentară a vieţii ţărăneşti”, notează Mediafax.

În încheiere, jurnalistul scrie despre site-ul Muzeului Ţăranului Român, care „propune o impecabilă vizită la 360˚. Des-ţărănire garantată”.

Foto credit: Muzeul Țăranului Român (Facebook)

04
/08
/21

Ideo Ideis Festivalul #16 propune o săptămână intensă cu un program artistic și social variat, creat atât pentru trupe de liceeni, cât și pentru comunitățile din Alexandria, Bacău, Baia Mare, Botoșani, Brașov, București, Buzău, Constanța și Sibiu.Vrem astfel ca festivalul să îi inspire pe adolescenții care îi trec pragul să se întoarcă cu aceeași încăpățânare spre comunitățile lor și să le transforme în spațiile de care au nevoie în propria devenire.

03
/08
/21

Scopul proiectului Eforie Colorat - Intervenție Culturală este să aducă laolaltă artiști plastici și oameni preocupați de bunăstarea mediului înconjurător. Iar pentru că arta nu trebuie să existe numai în galerii, evenimentele au fost concepute astfel încât publicul larg să fie implicat, direct sau indirect, în procesul de creație.

23
/07
/21

Inaugurată în urmă cu o lună la ARCUB, expoziția „Chimonoul întâlnește ia” curatoriată de Iulia Gorneanu a avut parte de un finisaj special în seara zilei de miercuri, 21 iulie, în pasajul Hanului Gabroveni. Fashion styling show-ul – sub direcția artistică a lui Alin Gălățescu – s-a desfășurat în prezența Ambasadorului Japoniei în România, ES Dl Hiroshi Ueda și a prezentat ținute ale designerilor români în ritmuri de muzică live interpretată de Jezebel.

21
/07
/21

Asociația Forumul Artelor Vizuale lansează „Eforie Colorat - Intervenție culturală” inițiază un demers artistic și ecologic ce va schimba atmosfera și peisajul în cea mai veche stațiune de pe litoralul românesc, Eforie Sud.

21
/07
/21

După ce la finalul lunii iunie strada Ion Ghica din București a intrat în circuitul proiectului „Străzi deschise”, iar Centrul Ceh a profitat de ocazie pentru a organiza o după-amiază specială în stradă, a venit momentul ca această experiență să se repete, pe 24 iulie, între orele 16:00-22:00.

21
/07
/21

Începând de joi, 22 iulie 2021, în clădirea din strada Vasile Alecsandri nr. 6, Iași, vor funcționa 5 noi muzee: Muzeul Literaturii Române, Muzeul Poezie(i), Muzeul Teatrului Evreiesc în România, Muzeul Copilăriei în Comunism și Muzeul Pogromului de la Iași. În ziua inaugurării, intrarea la toate muzeele componente va fi gratuită.

13
/07
/21

Până pe 5 septembrie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă în expoziția „50 de ani. Școala de Modă din București” o sinteză a activității profesorilor și studenților de la Departamentul Modă din cadrul Universității Naționale de Arte București (UNArte).

28
/06
/21

Printr-o examinare atentă a unor forme de horror folcloric și prin optica ecologistă în care umanul și natura, umanul și non-umanul se suprapun și dialoghează, expoziția explorează intersecția dintre ezoterism și știință, folclor și tehnologie, feminism și ecologie, precum și istorie culturală și ficțiune speculativă.

25
/06
/21

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

18
/06
/21

Porumbel gulerat, fazan, coțofană, pitulice sfârâitoare, ciocănitoare, bufniță, stăncuță, pițigoi. Sunt câteva dintre cele 36 de specii monitorizate de Societatea Ornitologică Română în crângul verde din fața Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC).