Jurnalismul de divertisment este un gen publicistic complex, ca şi jurnalismul de informare sau cel de interpretare (de opinie).
Un articol de Rhea Cristina|16 februarie 2023
Ca produs mass media, acesta răspunde nevoii oamenilor de relaxare, de odihnă, de evadare din grijile cotidiene. Însă, în ansamblul sistemului mass‑media, ponderea și conținutul mesajelor de divertisment este diferită de la un canal la altul, de la un tip de instituție la altul, de la un produs la altul.
Dacă presa scrisă, radioul și televiziunea acordă spații diferite produselor de divertisment, în funcție de diferiți factori (public/privat, procent majoritar/minoritar etc), în privința conținutului acestui tip de programe, situația stă diferit.
De la desene animate, jocuri, horoscoape, caricaturi, umor, wellness etc, consumul de divertisment corespunde dorinței de relaxare, de refacere și oferă prilejul refugiului într-o lume imaginară. Întrebarea este: ce oferă omului această lume imaginară dată de mass media tradiționale?
Apariția Internetului a revoluționat însuși conceptul de divertisment, nu doar existența și imaginea pe ansamblu a mass media. New Media au adus nu doar o tehnologie nouă de utilizare și de formare a informațiilor, ci și cuvinte, termeni noi în câmpul informațional. Astfel, divertismentul s-a confundat, o bună perioadă de timp, în zona online a mass media, cu notiunea de lifestyle. Iar marketingul bazat pe necesitatea de a avea publicitate a schimbat totul. Astfel, determinante au devenit informațiile orientate spre distracție și evaziune, în defavoarea altora, care vizează informarea și educarea.
Ce se întâmplă în prezent, în zona de media online, cu precădere presa scrisă, pe plan mondial? Revenirea la valorile culturale și educative de dinaintea apariției Internetului nu mai este posibilă. Divertismentul axat pe latura de cancan și frivolități deja începe să își piardă din interes. Omul contemporan este solicitat de cotidianul care îl pune în fața unor realități imediate, care cer soluții adecvate. Și dorește calitate informațională și atunci când e atras de lifestyle. Un lifestyle care să îi fie mai mult un prieten. Să fie un spațiu care să îi completeze cunoștințele la nivel superior, dar fără ca acestea să îi fie expuse sub formă excesiv culturală sau științifică.
Astfel, jurnalismul pe plan internațional, a fost nevoie să avanseze în ultimele decenii. S-a creat o nouă specie jurnalistică: lifestyle educativ. Un gen jurnalistic tot mai prezent în media online.
La originea sa, lifestyle desemnează acel spațiu informațional care include sfaturi utile în menținerea unui stil de viață sănătos: alimentație, sport, familie, sărbători sau călătorii.
Jurnaliștii și-au dat seama repede, însă, că acest termen, lifestyle, poate avea conotații diferite pentru fiecare om. Pentru că fiecare dintre noi are propria sa viziune despre viață, despre bucurii și necazuri, are grila sa unică de nevoi și preocupări.
Important era ca ei să găsească o cale de mijloc între divertismentul de cancan și zona cultural-educativă. Audiența majoră trebuia cucerită, astfel încât jurnalismul de calitate să primeze în continuare. Astfel, a apărut ceea ce este numit în prezent drept lifestyle educativ. O formă de comunicare eficientă între consumerismul ieftin și cultura elitelor.
Această nouă specie jurnalistică poate fi definită la granița dintre divertisment și zona educativ-culturală. Deoarece conține atât informații utile din domeniul sănătății, frumuseții, showbiz (vedete, jurnaliști), modă și ghiduri pentru cumpărături diverse, cât și sfaturi pertinente ale specialiștilor din domeniul educației, al culturii, al creșterii copiilor, relațiilor de cuplu, psihologie și spiritualitate.
Acest nou gen jurnalistic nu e deloc ușor de realizat și presupune o scriitură cu totul specială: simplă, prietenoasă, accesibilă, de masă. Pare simplă această „rețetă”, însă, informațiile oferite publicului sunt la intersecția dintre știri, articole de opinie, showbiz, recenzii literar-jurnalistice. Fără a promova nici nonvaloarea, nici cultura elitistă. Un fel de Pavarotti, care își invita colegii din alte zone muzicale (jazz, blues, disco) să cânte împreună cu el (atât arii muzicale celebre, cât și melodii disco de top)…!
Asadar, acest gen jurnalistic a devenit unul de succes în Occident și capătă din ce în ce mai mult teren și în România.
