Lilian Zamfiroiu: Îmi doresc să-i aduc la aceeaşi masă pe toţi reprezentanţii culturii româneşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/lilian-zamfiroiu-imi-doresc-sa-i-aduc-la-aceeasi-masa-pe-toti-reprezentantii-culturii-romanesti/

Diplomatul Lilian Zamfiroiu a declarat, marţi, la audierea sa pentru funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), din comisiile reunite pentru cultură şi politică externă din Senat, că îşi doreşte să-i aducă la „aceeaşi masă” pe toţi reprezentanţii culturii româneşti.

Un articol de Corina Vladov|25 iunie 2013

Diplomatul Lilian Zamfiroiu a declarat, marţi, la audierea sa pentru funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), din comisiile reunite pentru cultură şi politică externă din Senat, că îşi doreşte să-i aducă la „aceeaşi masă” pe toţi reprezentanţii culturii româneşti.

„Vreau să vă mulţumesc, cu toată sinceritatea, nu ca o simplă formulă, pentru onoarea pe care mi-o faceţi şi pentru disponibilitatea dumneavoastră de a mă audia astăzi, aici, în acest context, în vederea ocupării acestei funcţii pe care eu o consider extrem de importantă pentru promovarea unei imagini adecvate a României în lume, aceea de preşedinte al Institutului Cultural Român”, a declarat acesta, citat de Mediafax.

Lilian Zamfiroiu i-a asigurat pe membrii comisiilor reunite pentru cultură şi politică externă din Senat că îşi va da toată silinţa ca obiectivele pe care le va stabili cu viitoarea echipă de conducere să fie duse la îndeplinire.

Citiţi şi: VIDEO Cine este Lilian Zamfiroiu, noul preşedinte al ICR

„Sunt doctor în istorie specializat pe relaţii diplomatice româno – italiene, (…) Am cochetat – să spunem aşa – cu presa studenţească încă din timpul facultăţii, am fost redactorul-şef al revistei Universităţii Bucureşti, sub îndrumarea domnului Sorin Roşca Stănescu am scris primul reportaj la revista Viaţa Studenţească, mai târziu, am înfiinţat primul cotidian particular care a apărut în România, aici este vorba de Curierul de Vâlcea, sunt şi acum directorul onorofic al acestui cotidian, am lucrat şi la ziarul Evenimentul zilei, în prima echipă din 1992, apoi la Radio România am avut câteva emisiuni”, a declarat diplomatul.

El a precizat că propunerea sa în funcţia de preşedinte al ICR a fost o surpriză, afirmând că algoritmul său de gândire prevedea că un astfel de post ar trebui să fie ocupat de personalităţi culturale precum Augustin Buzura, Horia-Roman Patapievici şi Andrei Marga.

„Expunându-mi-se faptul că se are altceva în vedere de data aceasta, adică a fost creat profilul pe care va trebui să îl aibă viitorul preşedinte al ICR, acesta fiind mai mult de manager cultural decât de creator de cultură, am acceptat, pentru că de 12 ani cam asta fac. Iertaţi-mi aparenta lipsă de modestie, eu am mai coordonat la un moment dat ICR-urile, pe vremea când nu se numeau ICR-uri, erau simple centre culturale, erau în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, eu eram director general, având în subordine şi Direcţia culturală care coordona aceste centre culturale. Nu îmi este străină acestă preocupare”, a adăugat acesta.

Zamfiroiu nu doreşte să existe impresia că „vine în locul cuiva”

„Eu nu vin în locul domnului Marga. Eu vin în această funcţie pentru că am fost solicitat şi cred că mă recomandă experienţa pe care am acumulat-o, mai ales în ultimii şapte ani când am lucrat la UNESCO. (…) Aş dori să aduc ceasul la zero, în sensul de a-i chema la aceeaşi masă pe toţi reprezentanţii culturii româneşti. (…)

La urma urmei, cultura română este una singură. Nu voi institui regula „au plecat ai voştri, acum vin ai noştri”. Eu încerc să îi aduc pe toţi la aceeaşi masă. Nu va exista decât un singur criteriu, cel al valorii”, a completat acesta.

Zamfiroiu a precizat că are promisiuni privind următoarea rectificare bugetară. „Trebuie să vă mărturisesc că nu cunosc în detaliu situaţia bugetului ICR, dar era normal, din moment ce am fost propus pentru această funcţie, să mă interesez şi să aflu mai multe amănunte. Am discutat să încercăm o rectificare bugetară, poate cel puţin egală cu suma care s-a cheltuit pe Salonul de Carte de la Paris.

Sunt proiecte care au fost angajate deja şi pentru care se pare că nu mai sunt bani. Luaţi cu titlu de inventar, pentru că nu mă bazez pe documente. Am promisiuni că voi fi ajutat la proxima rectificare bugetară, dar mă bazez şi pe lobby-ul dumneavoastră în situaţia în care veţi agrea propunerea de a ocupa această funcţie, atât direct, cât şi prin apariţii televizate”, a mai spus acesta.

Întrebat dacă va organiza un audit la Institutul Cultural Român, diplomatul a spus că acest audit reprezintă „o centură de siguranţă”, afirmând că fără un astfel de control nu va cunoaşte care este bugetul ICR.

„O astfel de solicitare nu priveşte sau nu vizează a arăta cu degetul într-o anumită direcţie, ci vizează intenţia de a-mi constitui o centură de siguranţă, să ştiu de unde plec, ce voi face în continuare. Auditul se va face la nivelul întregului buget al ICR”, a adăugat acesta.

La finalul audierii diplomatului Lilian Zamfiroiu pentru funcţia de preşedinte al ICR, preşedintele comisiei pentru cultură, senatorul PSD Georgică Severin, i-a spus acestuia: „Nu ştiţi în ce intraţi”.

„ICR este poate arena unde în ultimii zece ani s-au manifestat cele mai mari orgolii ale multor valori culturale româneşti. (…) ICR, din nefericire, nu este în cea mai bună situaţia financiară, vom căuta soluţii. (…) Cultura română îi cuprinde şi pe Buzura, dar şi pe Pleşu”, a spus Georgică Severin.

Lilian Zamfiroiu, propunerea USL pentru funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), a primit, marţi, aviz favorabil din partea comisiilor reunite pentru cultură şi politică externă din Senat, cu 14 voturi „pentru” şi 1 abţinere.

Foto: revista 22

21
/02
/24

Producția este adaptarea live-action a îndrăgitului serial de animație și urmărește aventurile lui Aang, tânărul avatar, în încercarea de a stăpâni cele patru elemente (Apă, Pământ, Foc, Aer), pentru a reinstaura echilibrul într-o lume amenințată de înfricoșătoarea Națiune a Focului. Serialul va avea premiera globală pe 22 februarie 2024, doar pe Netflix.

20
/02
/24

De vineri, 23 februarie, în 15 orașe din România va putea fi urmărit unul dintre cele mai premiate și apreciate filme din ultimul an: Sauna Secretelor / Smoke Sauna Sisterhood (regia Anna Hints), proaspăt distins cu trofeul pentru Cel mai bun documentar al anului la Premiile Academiei Europene din Film 2023, inclus de prestigioasa publicație The New York Times în Top 10 al celor mai valoroase filme din 2023.

20
/02
/24

După cum ne-am obișnuit în ultimii 3 ani, luna februarie marchează primul anunț de artiști al Jazz in the Park! Primele nume confirmate la ediția a XII-a sunt: Cymande (UK), Avishai Cohen Trio (IL), Manu Katche (FR), Tigran Hamasyan Trio (AM), Jazzanova Live (DE), Kinga Glyk (POL), KRiSPER (RO), Amphitrio (RO), Oreglo (UK) și Wasted Generation (IT)!

20
/02
/24

Horia, filmul de debut în lungmetraj al regizoarei Ana-Maria Comănescu, va fi lansat pe marile ecrane din țară în 10 aprilie și este distribuit de August Film. Vladimir Țeca, Angelina Pavel sunt în rolurile principale. Din distribuție mai fac parte Liviu Cheloiu, Daniela Nane,  Mihaela Velicu, Dragoș Olaru și Robert Onofrei.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

19
/02
/24

Peste 100 de producții românești sunt înscrise pentru nominalizările la Premiile Gopo. În total, 107 de filme românești - lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje, lansate în cinematografe, la festivaluri naționale și internaționale sau pe platformele de streaming în 2023, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 18-a ediție a Premiilor Gopo, care va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.