„LIVE”. Spectacol hibrid pe timp de pandemie
https://www.ziarulmetropolis.ro/live-spectacol-hibrid-pe-timp-de-pandemie/

Realizat la secţia germană a Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu şi transmis pe platforma TNRS – Scena Digitală, „LIVE”, de Bobi Pricop, este un spectacol hibrid conceput special pentru online, iar adaptarea la mediul virtual este una firească şi inspirată.

Un articol de Ionuţ Mareş|27 iulie 2020

Bazat pe un text scris de dramaturgul de origine austriacă Thomas Perle, „LIVE”, de Bobi Pricop, este un spectacol puternic conectat la prezent. Pe de o parte, propune cinci poveşti inspirate din realităţi sociale ale zilei, livrate una după alta, pe parcursul unei ore.

Pe de altă parte, porneşte de la un spaţiu tradiţional (obişnuita scenă, care acum nu mai poate fi folosită pentru reprezentaţii cu spectatori), pe care însă îl transformă, cu ajutorul noilor media, într-un spaţiu ofertant aflat la intersecţia bizară între teatru, televiziune, film, instalaţie video şi limbajul reţelelor de socializare.

Însă nu avem de-a face o preluare automată a acestor forme, ci cu o chestionare a lor permanentă. Toate cele cinci poveşti, deşi diferite prin conţinut, vorbesc despre manipulare şi despre ce mai înseamnă adevărul în epoca pe care o trăim. Iar regia şi spaţiul scenic gândite de Bobi Pricop sunt construite să reflecte tocmai acest caracter înşelător al mediului prin care ajunge la noi fiecare întâmplare.

Cât e grijă reală şi cât e pretext de creştere a vizibilităţii în relatarea pe care o celebră femeie chef o face live pe o reţea de socializare, în timp ce merge pe stradă, şi în care vorbeşte despre un presupus incident la care tocmai a luat parte cu fetiţa sa în parc? Mai e loc de compasiune? Spiritul civic a ajuns să se manifeste doar prin indignări online?

Sunt întrebările pe care le ridică prima parte a spectacolului, un act care ia forma unui fals live construit ca un plan-secvenţă cinematografic. Partea stângă a cadrului-secvenţă e ocupat de chipul îngrijorat al protagonistei, iar partea dreaptă e dominată de comentariile celor care îi urmăresc contul şi care acoperă o gamă largă de reacţii întâlnite în online – de la susţinere şi curiozitate, la îndoială, miştocăreală sau desconsiderare sub pretext xenofob (femeia e de etnie maghiară).

Tema manipulării e mai acut discutată în cele trei poveşti centrale, apropiate prin faptul că ele folosesc ingenios un decor mai degrabă tradiţional, deşi unul extrem-minimalist: un fundal negru, doar câteva obiecte de recuzită (inevital o masă, un scaun şi un laptop) şi câte două personaje vorbind între ele din spaţii diferite, prin intermedierea tehnologiei, aşa cum cei mai mulţi dintre noi am fost nevoiţi să o facem câteva luni.

Şi tocmai senzaţiile de singurătate, de nesiguranţă şi de alienare sunt cel mai puternic transmise de cele trei poveşti, care pornesc de la situaţii reale, unele reflectate în presă – potenţialele înşelătorii cărora le cad victime părinţii contactaţi de necunoscuţi care le spun că fiul lor din străinătate ar fi avut un accident şi ar avea nevoie de bani; trauma unui interviu de angajare, cu trimiteri spre recentele cazuri de români plecaţi să muncească în Germania în timpul izolării; relaţia şi pasiunile trăite exclusiv în online de un el şi o ea, gameri.

Sunt trei acte greu de încadrat formal, pentru că amestecă elemente de teatru (scenografia şi jocul actoricesc, de altfel foarte bun şi adaptat perfect mediului) cu elemente minime de limbaj cinematografic, în special alternarea între prim-planuri şi planuri ceva mai largi, care dinamizează ritmul, şi modul în care este folosit montajul pentru a uni două spaţii disparate, fără a apela la mizanscena limitativă dată de ecranul laptopului – fiecare personaj este plasat într-un spaţiu al său, care lasă loc şi pentru o anume expresivitate a corpului ce aminteşte de mişcarea scenică, dar şi de un tip de instalaţie video care induce o senzaţie de artificial şi de distanţare.

A cincea parte se pliază pe limbajul jurnalistic, împrumutând aspectul unei presupuse anchete filmate a unui jurnalist german despre un scandal din România care a avut ca protagonist un preot ortodox. Dacă precedentele trei poveşti aveau un ton grav, pe alocuri cvasi-tragic, ultima parte e asumat comică şi senzaţionalistă, aproape în stilul unui mockumentary inspirat dintr-un reportaj TV sau online.

După avalanşa de înregistrări cu spectacole, vechi sau recente, transmise pe internet de când teatrele au fost obligate să se închidă, în condiţii tehnice neadecvate care au iritat o parte a publicului, un spectacol precum „LIVE” vine ca o gură de oxigen.

Şi asta pentru că Bobi Pricop a înţeles potenţialul noilor media în a produce opere artistice inedite, a căror identitate este încă în evoluţie şi rămâne a fi definită. Cert e că „LIVE” este un spectacol făcut cu asumarea naturii sale hibride, fragile, dar şi cu conştiinţa că o astfel de formă de exprimare, sau mai ales ea, trebuie să acorde atenţie, să reflecteze asupra problemelor societăţii  în care trăim, pentru a fi cu adevărat relevantă şi a nu rămâne un simplu experiment.

29
/09
/22

Muzeul-Atelier Școala de la Piscu, un proiect care valorifică inteligent patrimoniul local, inițiat de Virgil Scripcariu (sculptor) și Adriana Scripcariu (istoric de artă), se află printre câștigătorii premiilor European Heritage Awards / Europa Nostra Awards 2022, cele mai de seamă distincții pentru profesioniștii patrimoniului cultural european, în cadrul secțiunii „Educație, Formare și Meșteșug”.

23
/09
/22

Pe 25 septembrie și pe 1 și 2 octombrie, de la ora 19:00, NO RA – Femininul norilor revine la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Spectacolul, o instalație performativă inspirată din romanul cu puternice accente biografice ”Hipodrom” de Nora Iuga, prezintă în fața spectatorilor viața încercată, dar plină de lumină a uneia dintre cele mai iubite și apreciate autoare contemporane române: Nora Iuga.

23
/09
/22

The Future Lab este un proiect lansat de rețeaua Centrelor Cehe cu ocazia președinției Cehiei a UE în a doua jumătate a anului 2022. La București, programul va consta în 4 evenimente care abordează sustenabilitatea din diferite perspective - știință și greenwashing, design și inovare, comunități, infrastructură urbană și alimentație.

22
/09
/22

Romanian Jewelry Week 3.0 sărbătorește bijuteria contemporană între 5 și 9 octombrie cu expoziții, conferințe, workshop-uri de bijuterie și târguri și peste 190 de designeri români și internaționali care vor expune mii de creații de bijuterie. Ca în fiecare an, Romanian Jewelry Week oferă posibilitatea pasionaților de bijuterie să cumpere piesele preferate în cadrul Târgului de bijuterie ROJW 3.0 între 8 și 9 octombrie la Biblioteca Națională.

21
/09
/22

În perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, Institutul Cultural Român de la Paris organizează expoziția „INTROSPECȚII/INTROSPECTIONS” a artiștilor români Suzana Fântânariu (pictură, grafică, instalații), Anca Szönyi Thomas (fotografie, mixed media) și Dorin Crețu (pictură, fotografie digitală). Curatori sunt Ludwig Otte și Anca Szönyi Thomas.

21
/09
/22

Pentru trei zile, 23-25 septembrie 2022, Asociația CRIES a pregătit un spațiu pentru o varietate de experiențe în ritm „la pas" și un program ce oferă multiple perspective despre legăturile dintre hrană, cultură și consum durabil, dorind să inspire comunitatea locală și să se lase inspirați de toate experiențele și acțiunile care ne permit să încetinim ritmul de consumare a resurselor noastre și ale planetei.

20
/09
/22

Goethe-Institut București este în căutare de minți creative pentru dezvoltarea unor jocuri video autentice, relevante din punct de vedere social. În acest scop, organizează un game jam inedit de 48 de ore hibrid, între 7 și 9 octombrie 2022. Dezvoltarea jocului se va desfăşura online iar cei din Bucureşti pot participa la evenimentul de deschidere la sediul Goethe-Institut.