UPDATE Lovitură americană de Barroso pentru filmul european
https://www.ziarulmetropolis.ro/lovitura-americana-de-barroso-pentru-filmul-european/

ANALIZĂ Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt pregătite să înceapă o serie de negocieri pentru a ajunge la un acord istoric de liber-schimb. În traducere: Adio subvenţii de la buget pentru filme! Sau, mai direct, modelul hollywoodian mercantil ar acapara bătrâna Europă cinefilă.

Un articol de Ionuţ Mareş|14 iunie 2013

ANALIZĂ Cinematograful american mainstream a aplaudat şi premiat în ultimii ani filme europene ca „The Artist“ sau „Amour“. Însă Hollywoodul şi studiourile sale în căutare de profituri cât mai mari nu ar fi acordat niciodată bani pentru astfel de proiecte ambiţioase. Mai grav este că, în viitorul nu prea îndepărtat, există riscul ca modelul american să se extindă, astfel încât nici Europa să nu-şi mai poată permite asemenea „extravaganţe“.

Aceasta este, în esenţă, miza întregului scandal din jurul negocierilor dintre UE şi SUA pentru obţinerea unui acord de liber-schimb. Şi tocmai pentru excluderea cinematografiei (de fapt, a întregului domeniu cultural şi audiovizual) din viitoarele discuţii comerciale transatlantice luptă acum zeci de cineaşti importanţi şi alte mii de profesionişti europeni din domeniu, semnatari ai unei petiţii. Decizia este însă în mâinile guvernelor naţionale.

Despre ce este vorba de fapt? Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt pregătite să înceapă o serie de negocieri pentru a ajunge la un acord istoric de liber-schimb. În general, se presupune că înţelegerile de acest fel limitează sau interzic orice sprijin din partea statului. În traducere: Adio subvenţii de la buget pentru filme! Sau, mai direct, modelul hollywoodian mercantil ar acapara bătrâna Europă cinefilă. Iar filmul ar deveni o simplă marfă, un produs comercial ca oricare altul.

Sectorul audiovizual era în mod tradiţional lăsat în afara acordurilor globale de liber schimb, invocându-se necesara „excepţie culturală“. De această dată însă, cele două mari puteri, UE (mai precis, Comisia Europeană) şi SUA, par hotărâte să meargă până la capăt, ceea ce ar conduce la liberalizarea schimburilor culturale. Apărătorii excepţiei culturale se tem că un acord care include acest sector ar putea pune în pericol crearea, difuzarea şi finanţarea filmelor europene.

Europenii, împărţiţi în două tabere

Comisia Europeană şi-a dat acceptul, în martie, pentru deschiderea discuţiilor cu Washingtonul, incluzând sectorul audiovizual în mandatul negocierilor. Acest mandat ar trebui adoptat de statele membre ale UE, care îl vor analiza astăzi, într-o reuniune a miniştrilor Comerţului.

Din fericire, Franţa, care a acordat anul trecut subvenţii de un miliard de dolari pentru realizarea de filme, se ţine deocamdată tare pe poziţii şi se opune categoric includerii cinematografiei în negocieri. Parisul este susţinut, mai puţin vocal, de Germania, Austria, Spania sau Italia, însă există şi state importante care nu împărtăşesc aceeaşi idee – Marea Britanie, Suedia, Olanda sau Danemarca.

Parlamentul European a votat deja în favoarea menţinerii „excepţiei culturale“, însă, într-un astfel de caz, statele membre au ultimul cuvânt. Indiferent de cum va arăta mandatul negociatorilor UE, forma finală a acordului cu SUA va trebui aprobată de toate ţările comunitare.

Îngrijorător este însă că preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso (în centrul fotografiei de sus) pare să joace la două capete. Pe de o parte, a introdus sectorul audiovizual în mandatul negociatorilor care vor participa la discuţiile cu Washingtonul. După o întâlnire avută marţi, la Strasbourg, cu câţiva cineaşti, el spus că excluderea audiovizualului din mandatul de negociere „nu este necesară“ pentru a atinge obiectivele UE.

„Excluderea totală a unui sector înseamnă a ne limita ambiţia pentru ansamblul negocierilor. Acest lucru riscă să pună în pericol interesul european într-un sector unde UE are de asemenea interese ofensive“, a explicat Barroso.

Pe de altă parte, portughezul susţine „sus şi tare“ că excepţia culturală nu este negociabilă: „Diversitatea culturală, pilon fondator al Uniunii Europene, va fi pe deplin protejată în viitoarele negocieri cu SUA“.

Mungiu, Mihăileanu şi Costa-Gavras, la negocieri

Numai că cineaştii care s-au întâlnit cu el nu s-au lăsat păcăliţi şi s-au declarat extrem de dezamăgiţi (este uşor să ne reamintim cum Comisia Europeană şi mai multe state au semnat, pe ascuns, controversatul ACTA, trântit în cele din urmă în Parlamentul European, după ce întreaga tărăşenie ieşise la suprafaţă şi începuse să miroasă urât).

„Pentru ce să păstreze în interiorul negocierilor un lucru pe care va refuza să îl pună în discuţie? Ar fi mai bine să-l excludem complet de acum. Cultura nu este o marfă, nu putem să o punem pe masă ca pe maşini, lămpi sau şuruburi“, şi-a exprimat nemulţumirea cineastul român stabilit în Franţa, Radu Mihăileanu (foto). El a participat la discuţiile cu Barroso alături de regizorii Cristian Mungiu, Costa-Gavras, Lucas Delvaux, Daniele Luchetti şi Dariusz Jablonski, cu toţii având-o în frunte pe actriţa fraceză Berenice Bejo (premiată recent la Cannes).

Costa-Gavras a fost şi mai dur, afirmând, după întâlnire, că Barroso „este un om periculos pentru cultura europeană“ şi că „va aplatiza totul“.

Rămâne de văzut care va fi până la urmă mandatul negociatorilor europeni şi dacă discuţiile vor mai începe sau nu pentru moment. Răspunsul ar trebui să vină în aceste zile. Cert este însă că presiunea Statelor Unite se dovedeşte puternică. Guvernul american a atenţionat deja Bruxellesul că exceptarea industriei de film din negocierile comerciale transatlantice ar putea atrage un val de solicitări din partea Washingtonului pentru excepţii similare, ceea ce ar pune în pericol un acord comprehensiv. SUA speră ca startul oficial al negocierilor privind acordul de liber-schimb cu UE să fie dat săptămâna viitoare la reuniunea G8 din Irlanda de Nord.

Pe o piaţă europeană deja invadată şi acaparată în bună parte de producţiile hollywoodiene, slăbirea filmului european aşa cum îl ştim ar putea însemna intrarea pe un drum periculos. Sau, aşa cum a spus actriţa Berenice Bejo, premiată luna trecută la Cannes şi devenită celebră în întreaga lume după succesul filmului mut „The Artist“, cea mai mare temere este că vor exista numai filme comerciale cu bugete mari, iar diversitatea va fi distrusă.

UPDATE

Chiar dacă, în cele din urmă, Franţa rămăsese vineri singură împotriva celorlalte 26 de state în opoziţia faţă de includerea audiovizualului în negocierile comerciale cu SUA, Parisul a avut câştig de cauză. Cel puţin pentru moment. După 12 ore de discuţii între miniştrii Comerţului din UE, Comisia Europeană a anunţat vineri noapte că a fost aprobat mandatul pentru negocierile cu Washingtonul, fără că acesta să cuprindă şi cinematografia.

Excepţia culturală va fi protejată. Compromisul obţinut prevede însă că această chestiune ar putea reapărea în discuţie pe parcurs, dacă negociatorii UE vor considera necesar. Adică întregul scandal ar putea reizbucni. Barroso a fost învins pentru moment.

Foto: wikipedia, cinemarx.ro, cinemagia.ro

26
/07
/15

Filmele "Aferim!", de Radu Jude, "Comoara", de Corneliu Porumboiu, "Un etaj mai jos", de Radu Muntean, "Toto şi surorile lui", de Alexander Nanau, şi "Ramona", de Andrei Creţulescu, au fost selectate la cea de-a 64-a ediţie a Melbourne International Film Festival din Australia (30 iulie - 16 august).

24
/07
/15

Peter Sellers a fost unul dintre cei mai mari actori de comedie. Nominalizat la Cannes şi la Globurile de Aur, filmul lui Staphen Hopkins, “Eu, Peter Sellers”, cu Geoffrey Rush în rolul principal, constituie o biogafie tulburătoare şi fascinantă a celui care a rămas în memoria cinefililor prin interpretările sale de geniu.

23
/07
/15

Woody Harrelson, nominalizat de două ori la Oscar şi câştigător al unui premiu Emmy, împlineşte astăzi 54 de ani.

23
/07
/15

Weekendul acesta toate drumurile duc spre Grădina Botanică, cea mai accesibilă destinație urbană de vacanță. Marele Picnic ShortsUP prinde viață la a 2-a ediție cu două seri de film, muzică și relaxare pe insula de evadare preferată a cinefililor. Startul se dă la ora 18.00 iar filmele încep de la 21.30, respectiv 22.00 în seara de sâmbătă. 

22
/07
/15

Toamna acesta se lansează pe marile ecrane cel mai recent film al prolificului regizor chilian Patricio Guzmán. The Pearl Button, filmul premiat cu Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu în 2015 prezintă o poveste despre relația milenară a omului cu apa și despre căile misterioase prin care apa ne pune în legătură cu universul.

21
/07
/15

Videoclipul noului single al trupei Voltaj, intitulat "Din toată inima", include imagini cu locuri spectaculoase din România şi secvenţe dintr-un documentar de promovare a ţării prin sporturi extreme şi acrobaţie, "Transylvania Dragon", realizat de regizorul Sabin Dorohoi.

21
/07
/15

Privim întotdeauna spre Vestul Europei pentru repere, inclusiv filmice. Însă vecinătatea pe nedrept ignorată poate oferi surprize plăcute. Aşa cum o face mica cinematografie maghiară a momentului, diversă tematic şi cu cineaşti îndrăzneţi stilistic, care nu sunt prizonieri ai realismului pur.

21
/07
/15

Robin Williams, unul dintre cei mai populari şi apreciaţi actori de comedie din ultimele decenii, ar fi împlinit, astăzi, 64 de ani. Chinuit de depresie, actorul s-a sinucis în august 2014 în locuinţa sa din Tibourn, în apropiere de San Francisco.

20
/07
/15

Actorul Alexandru Papadopol joacă rolul principal în lungmetrajul românesc, "Acasă la tata", un film nou, în regia lui Andrei Cohn, apreciat de critici de specialitate și de public. Filmul  a avut avanpremiera în luna mai, când a rulat în deschiderea celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European (FFE).

20
/07
/15

„Întoarcere în Havana,” în regia lui Laurent Cantet (premiat în 2008 cu Palme d'Or pentru Entre les Murs) va avea premiera în România pe 14 august. Filmul este distribuit în cinematografele autohtone de Independenţa Film.