UPDATE Lovitură americană de Barroso pentru filmul european
https://www.ziarulmetropolis.ro/lovitura-americana-de-barroso-pentru-filmul-european/

ANALIZĂ Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt pregătite să înceapă o serie de negocieri pentru a ajunge la un acord istoric de liber-schimb. În traducere: Adio subvenţii de la buget pentru filme! Sau, mai direct, modelul hollywoodian mercantil ar acapara bătrâna Europă cinefilă.

Un articol de Ionuţ Mareş|14 iunie 2013

ANALIZĂ Cinematograful american mainstream a aplaudat şi premiat în ultimii ani filme europene ca „The Artist“ sau „Amour“. Însă Hollywoodul şi studiourile sale în căutare de profituri cât mai mari nu ar fi acordat niciodată bani pentru astfel de proiecte ambiţioase. Mai grav este că, în viitorul nu prea îndepărtat, există riscul ca modelul american să se extindă, astfel încât nici Europa să nu-şi mai poată permite asemenea „extravaganţe“.

Aceasta este, în esenţă, miza întregului scandal din jurul negocierilor dintre UE şi SUA pentru obţinerea unui acord de liber-schimb. Şi tocmai pentru excluderea cinematografiei (de fapt, a întregului domeniu cultural şi audiovizual) din viitoarele discuţii comerciale transatlantice luptă acum zeci de cineaşti importanţi şi alte mii de profesionişti europeni din domeniu, semnatari ai unei petiţii. Decizia este însă în mâinile guvernelor naţionale.

Despre ce este vorba de fapt? Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt pregătite să înceapă o serie de negocieri pentru a ajunge la un acord istoric de liber-schimb. În general, se presupune că înţelegerile de acest fel limitează sau interzic orice sprijin din partea statului. În traducere: Adio subvenţii de la buget pentru filme! Sau, mai direct, modelul hollywoodian mercantil ar acapara bătrâna Europă cinefilă. Iar filmul ar deveni o simplă marfă, un produs comercial ca oricare altul.

Sectorul audiovizual era în mod tradiţional lăsat în afara acordurilor globale de liber schimb, invocându-se necesara „excepţie culturală“. De această dată însă, cele două mari puteri, UE (mai precis, Comisia Europeană) şi SUA, par hotărâte să meargă până la capăt, ceea ce ar conduce la liberalizarea schimburilor culturale. Apărătorii excepţiei culturale se tem că un acord care include acest sector ar putea pune în pericol crearea, difuzarea şi finanţarea filmelor europene.

Europenii, împărţiţi în două tabere

Comisia Europeană şi-a dat acceptul, în martie, pentru deschiderea discuţiilor cu Washingtonul, incluzând sectorul audiovizual în mandatul negocierilor. Acest mandat ar trebui adoptat de statele membre ale UE, care îl vor analiza astăzi, într-o reuniune a miniştrilor Comerţului.

Din fericire, Franţa, care a acordat anul trecut subvenţii de un miliard de dolari pentru realizarea de filme, se ţine deocamdată tare pe poziţii şi se opune categoric includerii cinematografiei în negocieri. Parisul este susţinut, mai puţin vocal, de Germania, Austria, Spania sau Italia, însă există şi state importante care nu împărtăşesc aceeaşi idee – Marea Britanie, Suedia, Olanda sau Danemarca.

Parlamentul European a votat deja în favoarea menţinerii „excepţiei culturale“, însă, într-un astfel de caz, statele membre au ultimul cuvânt. Indiferent de cum va arăta mandatul negociatorilor UE, forma finală a acordului cu SUA va trebui aprobată de toate ţările comunitare.

Îngrijorător este însă că preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso (în centrul fotografiei de sus) pare să joace la două capete. Pe de o parte, a introdus sectorul audiovizual în mandatul negociatorilor care vor participa la discuţiile cu Washingtonul. După o întâlnire avută marţi, la Strasbourg, cu câţiva cineaşti, el spus că excluderea audiovizualului din mandatul de negociere „nu este necesară“ pentru a atinge obiectivele UE.

„Excluderea totală a unui sector înseamnă a ne limita ambiţia pentru ansamblul negocierilor. Acest lucru riscă să pună în pericol interesul european într-un sector unde UE are de asemenea interese ofensive“, a explicat Barroso.

Pe de altă parte, portughezul susţine „sus şi tare“ că excepţia culturală nu este negociabilă: „Diversitatea culturală, pilon fondator al Uniunii Europene, va fi pe deplin protejată în viitoarele negocieri cu SUA“.

Mungiu, Mihăileanu şi Costa-Gavras, la negocieri

Numai că cineaştii care s-au întâlnit cu el nu s-au lăsat păcăliţi şi s-au declarat extrem de dezamăgiţi (este uşor să ne reamintim cum Comisia Europeană şi mai multe state au semnat, pe ascuns, controversatul ACTA, trântit în cele din urmă în Parlamentul European, după ce întreaga tărăşenie ieşise la suprafaţă şi începuse să miroasă urât).

„Pentru ce să păstreze în interiorul negocierilor un lucru pe care va refuza să îl pună în discuţie? Ar fi mai bine să-l excludem complet de acum. Cultura nu este o marfă, nu putem să o punem pe masă ca pe maşini, lămpi sau şuruburi“, şi-a exprimat nemulţumirea cineastul român stabilit în Franţa, Radu Mihăileanu (foto). El a participat la discuţiile cu Barroso alături de regizorii Cristian Mungiu, Costa-Gavras, Lucas Delvaux, Daniele Luchetti şi Dariusz Jablonski, cu toţii având-o în frunte pe actriţa fraceză Berenice Bejo (premiată recent la Cannes).

Costa-Gavras a fost şi mai dur, afirmând, după întâlnire, că Barroso „este un om periculos pentru cultura europeană“ şi că „va aplatiza totul“.

Rămâne de văzut care va fi până la urmă mandatul negociatorilor europeni şi dacă discuţiile vor mai începe sau nu pentru moment. Răspunsul ar trebui să vină în aceste zile. Cert este însă că presiunea Statelor Unite se dovedeşte puternică. Guvernul american a atenţionat deja Bruxellesul că exceptarea industriei de film din negocierile comerciale transatlantice ar putea atrage un val de solicitări din partea Washingtonului pentru excepţii similare, ceea ce ar pune în pericol un acord comprehensiv. SUA speră ca startul oficial al negocierilor privind acordul de liber-schimb cu UE să fie dat săptămâna viitoare la reuniunea G8 din Irlanda de Nord.

Pe o piaţă europeană deja invadată şi acaparată în bună parte de producţiile hollywoodiene, slăbirea filmului european aşa cum îl ştim ar putea însemna intrarea pe un drum periculos. Sau, aşa cum a spus actriţa Berenice Bejo, premiată luna trecută la Cannes şi devenită celebră în întreaga lume după succesul filmului mut „The Artist“, cea mai mare temere este că vor exista numai filme comerciale cu bugete mari, iar diversitatea va fi distrusă.

UPDATE

Chiar dacă, în cele din urmă, Franţa rămăsese vineri singură împotriva celorlalte 26 de state în opoziţia faţă de includerea audiovizualului în negocierile comerciale cu SUA, Parisul a avut câştig de cauză. Cel puţin pentru moment. După 12 ore de discuţii între miniştrii Comerţului din UE, Comisia Europeană a anunţat vineri noapte că a fost aprobat mandatul pentru negocierile cu Washingtonul, fără că acesta să cuprindă şi cinematografia.

Excepţia culturală va fi protejată. Compromisul obţinut prevede însă că această chestiune ar putea reapărea în discuţie pe parcurs, dacă negociatorii UE vor considera necesar. Adică întregul scandal ar putea reizbucni. Barroso a fost învins pentru moment.

Foto: wikipedia, cinemarx.ro, cinemagia.ro

27
/10
/22

În cele 4 zile de festival au fost peste 300 de oameni în public, în cele 3 locații: la Cinema Victoria, Faber și Facultatea de Arte și Design. Festivalul a fost deschis cu “Pentru minte tu ești Ceaușescu“, în regia lui Sebastian Mihăilescu, care a avut asociat și primul Q&A al festivalului, și s-a încheiat la Faber, cu proiecția filmului „Alb pe Alb”, în regia lui Viera Čákanyová.

26
/10
/22

În luna noiembrie, la History Channel puteţi urmări un documentar despre istoria Colosseumului (cea mai celebră arenă din toate timpurile), cum este viața trăită în munți, ce știa omenirea în antichitate despre extratereștrii și cum s-au păstrat până astăzi legendele faraonilor.

25
/10
/22

După un turneu sold out al echipei în mai multe orașe din țară, filmul Capra cu Trei Iezi intră oficial în cinematografe pe 28 octombrie, în weekendul de Halloween. Bazat pe povestea lui Ion Creangă, filmul a fost primit de public cu surprindere și nostalgie: scenariul respectă basmul lui Creangă, care este, în fond, o poveste de groază, nu neapărat una de adormit copiii. În rolurile principale joacă Maia Morgenstern și Marius Bodochi, iar regia este semnată de Victor Canache.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.

20
/10
/22

„Oameni de treabă” / „Men of Deeds”, noul film al regizorului Paul Negoescu, cu Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian și Crina Semciuc în distribuție, va avea o avanpremieră specială în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, sâmbătă, 22 octombrie.

19
/10
/22

CRONICĂ DE FILM După câteva încercări nereuşite de-a lungul anilor de-a face un horror românesc inspirat din literatură sau folclor (de la moroi la vampiri), iată în sfârşit un film căruia nu îi este ruşine să scoată capul în lume - „Capra cu trei iezi”, un debut independent realizat de Victor Canache, care acum câţiva ani lansa şi un scurtmetraj cu acelaşi titlu.

19
/10
/22

Unsul magilor, Black Adam (pseudonimul modern al lui Teth-Adam), spune povestea anti-eroului forțat de împrejurări să ajute câțiva pământeni. Mânat de răzbunare și ură, Black Adam este extrem de eficient în lupta cu opresorii Kahndaq-ului, spre disperarea super-eroilor din Justice Society.

19
/10
/22

După succesul ediţiei precedente cu 88 de minute cu Victor Rebengiuc, o gală care-şi propunea să aniverseze un artist legendar printr-o discuţie intimă şi pasionantă despre ale vieţii şi ale artei, acum spectatorii vor avea ocazia să o întâlnească pe actrița Tora Vasilescu.

18
/10
/22

49 de proiecții de film, 3 piese de teatru, 3 dezbateri și un total de peste 2.600 de spectatori, dintre care 18% copii. Acesta este bilanțul primei luni de funcționare constantă la Cinema Victoria Timișoara, primul dintre cinematografele tradiționale ale orașului care s-a redeschis după o renovare completă.