Lucia Sturdza Bulandra, despre teatrul comercial: „Sistemul acela părea de necrezut!“
https://www.ziarulmetropolis.ro/lucia-sturdza-bulandra-despre-teatrul-comercial-sistemul-acela-parea-de-necrezut/

În 1898, Lucia Sturdza Bulandra debuta la Naţional. Ulterior, actriţa pleca din această instituţie pentru a face parte din compania Davila, alături de mai mulţi artişti care îşi doreau să pună bazele unui teatru „de calitate superioară“. Visul ei avea să se destrame foarte repede.

Un articol de Corina Vladov|16 Noiembrie 2013

MEMORIA CULTURALĂ În episodul al doilea al serialului nostru publicăm fragmente din jurnalul actriţei Lucia Sturdza Bulandra, apărute în 1956, în revista Teatrul şi, ulterior, în cartea ei de memorii, „Amintiri… Amintiri…“.

Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte pe 14 decembrie pe Sfântul Mucenic Filimon, care a fost, în vremea împăratului Diocleţian, comediantul păgân al cetăţii Tebaidului Egiptului şi ocrotitorul tuturor actorilor.

Pe 14 decembrie, Ziarul Metropolis vă va spune povestea actorului care a devenit sfânt, acum 1.700 de ani, şi care este considerat ocrotitorul breslei. Până atunci, vă vom prezenta, în fiecare zi, timp de o lună, mari poveşti despre mari artişti români care nu mai sunt printre noi. Sfântul Filimon a vegheat şi asupra lor.

Pe 1 octombrie 1898, Lucia Sturdza Bulandra (n. 1873, Iaşi – d. 1961, Bucureşti) debuta pe scena Naţionalului bucureştean. Ulterior, actriţa pleca din această instituţie pentru a face parte, în stagiunea 1909-1910, din compania Davila, alături de mai mulţi artişti care îşi doreau să pună bazele unui teatru de avangardă, un teatru „de calitate superioară“.

Artiştii îşi doreau să joace în spectacolele teatrului atât în roluri de anvergură, cât şi în roluri mai mărunte, pentru a asigura „o interpretare îngrijită până în cele mai mici detalii“, povestea actriţa.

La un moment dat, soţul actriţei, Tony Bulandra, coleg de trupă cu ea, trebuia să cânte într-un spectacol şi să se acompanieze la mandolină. „Deoarece nu ştia să cânte la acest instrument, executarea melodiei a trebuit trucată. Şi în timp ce actorul, stând cu spatele la public şi privind la fereastra iubitei, se prefăcea că atinge coardele mandolinei, un tânăr elev al Conservatorului executa măsurile melodiei pe instrumentul muzical din culise. Tânărul executant era George Georgescu, care a devenit pe urmă un eminent violoncelist şi care acum este reputatul dirijor al Filarmonicii de Stat din Bucureşti“, îşi amintea actriţa.

O strategie riscantă, contestată de Lucia Sturdza Bulandra

Alexandru Davila, întemeietorul primei companii private de teatru din România, a abordat o strategie curajoasă, pentru a arăta forţa instituţiei pe care o conduce. Lucia Sturdza Bulandra explica: „El a recurs la un sistem de abonament foarte periculos care necesita programarea unei premiere aproape în fiecare săptămână. Astăzi, când abia reuşim să montăm 3-4 premiere într-o stagiune, sistemul acela pare de necrezut. Mi-aduc aminte cum Tony ajunsese, bietul, să nu mai aibă nici timp de a-şi memoriza textele, pentru că juca aproape în toate piesele, fiind singurul amorez al trupei, într-un repertoriu care se compunea îndeosebi din piese cu subiecte de dragoste“.

Citiţi şi: Lucia Sturdza Bulandra: poveşti despre femeile care au inspirat-o

Actriţa vedea că visul artiştilor de a crea un repertoriu de anvergură devenea din ce în ce mai îndepărtat şi că era dificil pentru ei să mai ajungă la creaţii importante. „Goana aceasta după premiere săptămânale însemna comercializarea profesiei.

Am fost nevoiţi să-i arătăm lui Davila nemulţumirea noastră, să-i amintim că atunci când l-am urmat părăsind Teatrul Naţional, am înfiinţat teatrul nostru cu scopul de a fi un teatru de artă. Davila n-a vrut să ţină seama de argumentele noastre“.

lucia sturdza bulandra a jucat in trupa lui davila

Alexandru Davila

Lucia Sturdza Bulandra şi Tony Bulandra au încercat să-l convingă pe Alexandru Davila că greşeşte, însă s-au lovit de zâmbetele lui de superioritate. Credea că îi are pe actori întotdeauna la dispoziţia sa şi spunea că, la nevoie, „el poate fabrica un actor dintr-un baston“. Replicile lui au declanşat ruptura în trupă.

„A încercat apoi să-l înlocuiască pe Tony, dar nu a reuşit nici pe departe. Iar noi, în 1911, am reintrat la Teatrul Naţional, primiţi cu braţele deschide de Bacalbaşa, director în vremea aceea“.

Citiţi mâine, în Ziarul Metropolis, şi alte poveşti create în jurul unei mari actriţe: Lucia Sturdza Bulandra.

Foto cu Lucia Sturdza Bulandra – cultural.bzi.ro

02
/09
/19

Pentru a înțelege cum a funcționat mitul poetului după căderea comunismului ne-am întors la o lucrare deja de referință: „Mihai Eminescu, Românul Absolut. Facerea și desfacerea unui mit”, de Lucia Boia (editura Humanitas).

21
/08
/19

Cioran este perceput îndeobște a fi fost un filosof nihilist. Totul (mai puțin muzica clasică) îi repugna gânditorului din Rășinari (consacrat la Paris). Cu toate acestea, Emil Cioran a publicat în 1986, la Gallimard, o lucrare intitulată „Exerciții de admirație”.

15
/08
/19

Ziarul Metropolis vă propune o nouă rubrică – După 1989 – în care încercăm să vedem cum au trăit intelectualii români răsturnarea comunismului (în decembrie aniversăm – deja! – 30 de ani de la Revoluție) și cum au întâmpinat ei zorii noii libertăți.

14
/08
/19

Pe 10 august s-au împlinit 135 de ani de la nașterea, la Brăila, a scriitorului Panait Istrati. Am selectat pentru dumneavoastră câteva repere biografice (așa cum apar în Panait Istrati, „Opere”, Editura Academiei Române, București, 2003).

30
/07
/19

În timp ce în România, în primii ani după Revoluție, cinema-ul de ficțiune se răfuia gălăgios cu trecutul recent, iar documentarul era în derută, cvasi-inexistent, după prăbușirea Studioului Sahia, un tânăr fotograf din Germania, plecat în copilărie din Banatul românesc, Dobrivoie Kerpenisan, realiza două documentare splendide despre oamenii din satul natal.

30
/07
/19

S-a stins din viață, în această dimineață, la vârsta de 76 de ani, cunoscuta actriţă Florina Cercel. În cei peste 50 de ani de carieră, a interpretat peste 100 de roluri în teatru şi film, roluri prin care a fascinat de fiecare dată publicul spectator. Actrița, care suferea de mai mulți ani de cancer pulmonar, a murit în locuința sa din București.

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

11
/07
/19

„Cum nu veţi citi aceste rânduri decât când nu voi mai fi eu, pot să-mi permit o sinceritate pe care, oricum aş vrea-o, n-aş putea s-o ajung, ştiind că veţi citi jurnalul acesta fiind eu în viaţă. (…) Până azi, nu am făcut, nici gândit lucruri pe care nu le-aş putea mărturisi, n-am jignit nici legi sociale, nici naturale.”

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

Page 1 of 3012345...102030...Last »