Lucian Pintilie, 84!
https://www.ziarulmetropolis.ro/lucian-pintilie-84/

„Lucian Pintilie este unul dintre puţinii regizori români înaintaţi în vârstă şi activi în perioada comunistă care îi influenţează pe realiştii sceptici ai generaţiei tinere, dintre care cei mai mulţi dispreţuiesc perspectiva obtuză şi alegorică, precum şi politica de compromis a vechii generaţii (…)” scria cunoscutul critic de film american A.O. Scott, în urmă cu 5 ani, în New York Times.

Un articol de Petre Ivan|9 noiembrie 2017

Unul dintre cei mai importanţi regizori români de teatru și film – autorul unor filme precum: Reconstituirea, De ce trag clopotele, Mitică?, Balanța, O vară de neuitat sau Niki Ardelean, colonel în rezervă – împlinește astăzi 84 de ani.

S-a născut la 9 noiembrie 1933, în Tarutina, Basarabia de Sud, azi în Ucraina, și-a absolvit IATC-ul, punând în scenă, ca lucrare de diplomă, piesa „Amphitrion” de Plaut.

Din 1958, începe să monteze pe diferite scene bucureștene, în special la Teatrul Bulandara, o serie de spectacole de excepție: „Copiii soarelui”, „Cezar și Cleopatra”, „Livada cu vișini”, „D’ale carnavalului”, cu acesta din urmă făcându-se cunoscut în mediile teatrale internaționale.

În 1964, debutează în cinematografie ca asistent de regie al lui Victor Iliu la Comoara din vadul vechi, urmând ca, în 1965, să regizeze primul său film Duminică la oara 6, film care obține premii la Festivalul de la Mamaia, Mar del Plata și Acapulco. Urmează apoi, în primăvara lui 1969, capodopera sa și a cinematografiei românești: Reconstituirea, film retras de pe ecrane la câteva săptămâni de la premieră.

* * *

„Dragă Lucian, 

Am de ce să îţi mulţumesc. Prin exemplul tău, tu eşti primul care mi-ai dat curaj de la început. Curajul că în teatru poţi face orice.  Tu ai pus degetul pe rană şi, în plin comunism, ai îndrăznit să arăţi că orice formă de cenzură e dezgustătoare. Orice intervenţie împotriva artei, a artistului şi a libertăţii de expresie e odios de dezgustătoare.

De la tine am înţeles că, în teatru cel puţin, nu putem fi singuri, că avem într-adevăr nevoie unii de alţii. Ca să arătăm într-o oglindă o imagine vastă a lumii în care trăim şi să încercăm să spunem adevărul, trebuie să căutăm calitatea, să ne înconjurăm de talente, de actori mari, care să fie şi inteligenţi, şi sensibili, şi conştienţi de misiunea lor. 

Nu cunosc pe nimeni ca tine care să fi folosit satira şi râsul în numele unei nevoi adânci de a revoluţiona arta, de a-i da un sens, de a o scoate din letargie, din pasivitate, şi a o energiza.  Şi ai demonstrat că într-o societate viciată, prin teatru se pot sparge tabuurile, se pot expune public minciunile inventate de politicieni. 

Faţa satirei sale combină sarcasmul cu durerea adâncă, deriziunea cu grotescul, atacul violent contra artificialului şi pretenţiozităţii. Iată câteva din armele legitime în numele moralei, al decenţei şi al bunului-simţ.  Teatrul tău a provocat mereu multă pasiune. Ne-a deschis ochii ca să vedem situaţia reală, mai adânc decât credeam noi c-o ştim. 

Oglinda pe care ne-ai pus-o în faţă ne arată că trebuie să fim vigilenţi. Tot ce e în jur e doar manipulare.  Cu toţii dorim schimbarea. Dar să schimbi ceva e îngrozitor de greu. Tu ştii asta mai bine şi ne spui, aparent glumeţ şi zeflemitor, dar în esenţă grav, că o adevărată schimbare în om sau în societate e foarte grea, mai grea decât să găseşti un milion de dolari pe stradă, cum spune un înţelept. 

Absurdul situaţiei noastre e evident. Dar, dragă Pinţi, tu, la fel ca Eugène Ionesco, precursorul tău, pari să spui, fără să spui, că absurdul nu e un sfârşit în sine.  Poate vei nega, dar eu sunt convins că şi tu crezi că avem în noi şi soarele, şi luna, şi pe Dumnezeu. Dar pentru a-L descoperi, trebuie să trăim altfel. Dacă trăim fără ideal, viaţa chiar că nu are sens.  Dar ca să fii sută la sută uman, se cere să recunoşti şi acest aspect, că acel ideal poate fi atins, că deasupra norilor cerul e mereu albastru. 

Nu ştiu care-i soluţia ta, dar a mea e că trebuie să merg spre interior, să încerc să mă cunosc pe mine însumi întâi de toate.  Tu spui în „Bricabrac”: „Am sentimentul că mă mut într-un alt spaţiu. O nouă locuinţă”. Eu vreau să cred că această locuinţă este în tine, în liniştea unei tăceri ce reverberează.  Te sărut.”

Andrei Şerban, scrisoare către Lucian Pintilie

* * *

În 1972, montează pe scena Teatrului Bulandra „Revizorul” de Gogol, piesă care, iarăși, este interzisă după numai trei spectacole. Atunci i se face propunerea de a lucra în străinătate. Astfel, în 1973, realizează pentru Televiziunea Iugoslavă Salonul nr. 6, film distins la Cannes, în 1978, cu Premiul Oficiului Catolic Internațional.

Stabilit la Paris, între 1974 și 1990, Pintilie montează pe marile scene ale lumii o serie de spectacole excepționale de teatru și operă, care-i aduc o incredibilă faimă internațională.

Revine în țară la începutul anului 1980 pentru D’ale carnavalului, devenit mai apoi De ce trag clopotele, Mitică?, numai că filmul este sabotat și oprit încă înainte de a apărea pe marile ecrane.

Terapia carnavalului este enormă, aşa a fost inventat Cimitirul Vesel de la Săpânţa – un decor nebun pentru carnavalul morţilor. – Lucian Pintitlie

Este scos din Arhiva Națională de Filme, la sfârșitul anului 1990, și are un succes fulminant. Regizorul însuși revine în țară, după 1990, și devine directorul Studioului de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii.

Odată cu vârsta, menit să tempereze spaima lipsei de sens, apare un fel de complex reparator, constructiv, complexul pietrei de temelie. – Lucian Pintitlie

Regizează apoi filmele Balanța (1992), O vară de neuitat (1994), Prea târziu (1995), Terminus paradis (1998), bine primite de critică și public la festivalurile de la Cannes și Veneția. Urmează peliculele După-amiaza unui torționar (2001), Niki Ardelean, colonel în rezervă (2003) și Tertium non datur (2006).

Astăzi, Lucian Pintilie împlinește 84 de ani!

Foto:  Lucian Pintitlie – facebook

26
/11
/15

„Asta vreau în rai... cuvintele să devină note muzicale şi conversaţiile să fie simfonii.” – Tina Turner. "Una dintre cele mai mari artiste ale tuturor timpurilor", conform revistei Rolling Stone, împlineşte astăzi 76 de ani. Tina Turner a vândut peste 200 de milioane de albume în cei peste 50 de ani de carieră.

26
/11
/15

Felicia Filip şi Ion Caramitru vor participa la Festivalul dedicat Zilei Naționale a României, organizat de Opera Comică pentru Copii (27 noiembrie - 1 decembrie). În cadrul evenimentului, publicul va avea ocazia să ia parte la spectacole de gală, cu invitați consacrați ai scenei românești, alături de elevii olimpici din Orchestra Colegiului Național “George Enescu” din București, dirijată de Gheorghe Iliuță, împreună cu soliștii și baletul Operei Comice pentru Copii.

26
/11
/15

Bălţăţeanu, spunea actriţa Maria Filotti, „era un partener ideal, mai ales în sensul de a şti să se adapteze la jocul celuilalt, cu atâta supleţe, încât îi facilita jocul”. În 40 de ani de teatru, a avut noroc şi a jucat toate genurile, mergând din victorie în victorie. S-a născut pe 26 noiembrie 1893, la Drobeta-Turnu Severin.

26
/11
/15

Vineri, 4 decembrie (19.00), Radio România în colaborare cu Institutul Francez București prezintă la Sala Radio un eveniment conceput în special în jurul muzicii compozitorului francez CLAUDE DEBUSSY, concert derulat cu participarea MIHAELEI MINGHERAŞ – COUTURE, soprană stabilită în Franţa unde susţine o importantă carieră artistică, pe scene cum ar fi cea a Operei Comice din Paris sau la Théâtre du Châtelet.

26
/11
/15

La un secol şi jumătate de la lansare, "Alice în țara minunilor" este transformată într-un spectaculos music-hall plasat sub semnul digitalului, cu ajutorul rockerului Damon Albarn. Inspirat din capodopera lui Lewis Carroll, spectacolul de aproape două ore și jumătate, intitulat "wonder.land", în stilul unui e-mail, se joacă de la începutul săptămânii la National Theatre din Londra, urmând să fie prezentat și pe scena Theatre du Chatelet din Paris, în iunie 2016

25
/11
/15

Sâmbătă 28 noiembrie, Mariana Nicolesco va împlini 67 de ani, prilej pentru marea noastră soprană să prezinte, pentru prima oară în Bucureşti, un florilegiu extraordinar de lieduri enesciene.

25
/11
/15

Teatrul Metropolis prezintă duminică, 29 noiembrie, de la ora 11.00 şi de la ora 16.00, comedia „Dator vândut“, după Eugène Labiche, în regia lui Dan Tudor. Şapte actori au vorbit pentru Ziarul Metropolis despre momentele în care au fost datori vânduţi sau despre tacticile prin care s-au ţinut departe de datorii.

25
/11
/15

Joi, 10 decembrie, de la ora 19:30, ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București deschide anotimpul bucuriei cu un nou concert extraordinar din seria DA CAPO ARCUB CHAMBER MUSIC. În atmosfera selectă a istoricului Han Gabroveni (Strada Lipscani nr. 84-90), sre vor cânta piese celebre, în interpretarea unuia dintre cele mai apreciate ansambluri de muzică de cameră din Europa, Trio Enescu

25
/11
/15

În 2 decembrie se împlinesc 65 ani de la trecerea în eternitate a pianistului-simbol pentru arta interpretativă românească, Dinu Lipatti, prilej pentru Radio România Muzical de a-i dedica acestei mari personalități o serie de evenimente: o emisiune-maraton, un recital și un simpozion de muzicologie.

24
/11
/15

Teatrul Foarte Mic își întrerupe activitatea de spectacole începând de astăzi, 24 noiembrie. La rândul său, Teatrul Nottara și-a suspendat toate spectacolele de la sediul din bulevardul Magheru. Ambele decizii au venit ca urmare a legii promulgate recent prin care este interzisă orice activitate în clădiri cu risc seismic ridicat.

24
/11
/15

Ţi-ai imaginat vreodată că poţi să faci revelionul în teatru? Pe 31 decembrie de la ora 19:00, actorii În Culise te invită să petreci o noapte pe care ţi-o vei aminti tot restul vieţii. Cu program de spectacol şi comedie românească, bucate alese şi licori delicioase, cea de-a cincea ediţie a Revelionului ca Altădată transformă mansarda din La Scena (Calea Călăraşilor nr. 55) într-un loc ideal pentru a sărbători trecerea dintre ani.