Lucrarea Dorinei Horătău participă la Trienala Internaţională de Artă Textilă de la Riga
https://www.ziarulmetropolis.ro/lucrarea-dorinei-horatau-participa-la-trienala-internationala-de-arta-textila-de-la-riga/

Joi, 23 aprilie, Muzeul Naţional de Artă al Letoniei deschide cea de-a cincea Trienală Internaţională de Artă Textilă, cu tema “DIVERSITATE şi UNITATE”, această ediţie fiind organizată de Muzeul de Arte Decorative şi Design din Riga. Expoziţia este găzduită de Exhibition Hall Arsenāls, Riga, între 23 aprilie şi 10 Iunie 2015.

Un articol de Liliana Matei|22 aprilie 2015

Organizatorii Trienalei își propun să creeze o manifestare care să prezinte cele mai inovative tendințe ale artelor textile din Europa și din întreaga lume la ora actuală, prin selecția a 85 de lucrări din 28 de ţări. Tema Diversitate și Unitate a fost aleasă datorită desemnării Letoniei la președinția Uniunii Europe în 2015; astfel, accentul manifestării interoghează identitatea națională în context european și global.

Cât de diferit își exprimă culturile naționale propria identitate în cadrul european și global și în societatea contemporană? Este oare posibil ca în acest context social, politic și cultural să se creeze artă care să actualizeze, să surprindă sau să influențeze problemele acute ale epocii moderne?

Printre cei 85 de artiști selecționați dintre cei 186 de aplicanţi s-a numărat şi artista Dorina Horătău, a cărei instalație indoor, alcătuită dintr-o serie de ţesături realizate din iarbă uscată, tije poleite şi stofă din lână imprimată manual, descrie vizual conceptul autoarei.

Detaliu„În urmă cu câţiva ani, am fost nevoiţi să înstrăinăm agoniseala de o viaţa a bunicilor noştri pentru a ne asigura un viitor mai bun pentru propria familie în capitala României. O perioadă de timp m-am simţit smulsă din rădăcini, de aceea, pentru a păstra cumva legătura cu trecutul meu, am găsit de cuviinţă să cosesc şi să(-mi) adun iarba din curtea casei părinteşti pentru a o păstra într-o aşezare/ sit alcătuită dintr-o serie de ţesături-covor, care păstrează şi rememorează locul în care am crescut.

Statul român este un actor pasiv al migraţiei de orice fel a românilor şi indiferent în faţa precarităţii migraţiei româneşti în UE. Tinerii de astăzi nu mai consideră pământul natal o valoare esenţială, precum îl gândeau părinţii noştri, ci îl văd ca pe o marfă pe care o pot vinde oricând pentru a obţine un profit. Mă întreb ce forme va lua în timp aceasta cultură a migraţiei în care noţiunile de cetăţenie şi de identitate naţională sunt renegociate la fiecare pas.”, declară Dorina Horătău.

Dorina Horătău este preocupată în mod special de subiectele legate de compoziţia spaţiului interior şi de integrarea gestului textil în cadrul acestuia ca accent şi simbol. Acoperă o gamă largă de definiţii ale obiectelor realizate manual cu ajutorul fibrei – instalaţie (textilă), obiect textil spaţial, ambiental, „entitate sau prezenţă textilă” cu ajutorul materialelor de lucru convenţionale şi mai puţin convenţionale. Are un palmares bogat de expoziţii naţionale şi internaţionale.

Obţine Marele Premiu al Trienalei de Artă Textilă/ ediţia a V-a, Premiul BIAMT/Bienala Internaţională de Arte Miniaturale/ Secţiunea Arte Textile, Premiul pentru Arte Decorative „Arte în Bucureşti”/ ediţia a III-a, Bursa UAP/ Secţiunea Arte Decorative.

După închiderea expoziţiei, lucrarea artistei va intra în patrimoniul Muzeului de Arte Decorative şi Design din Riga.

23
/07
/21

Inaugurată în urmă cu o lună la ARCUB, expoziția „Chimonoul întâlnește ia” curatoriată de Iulia Gorneanu a avut parte de un finisaj special în seara zilei de miercuri, 21 iulie, în pasajul Hanului Gabroveni. Fashion styling show-ul – sub direcția artistică a lui Alin Gălățescu – s-a desfășurat în prezența Ambasadorului Japoniei în România, ES Dl Hiroshi Ueda și a prezentat ținute ale designerilor români în ritmuri de muzică live interpretată de Jezebel.

21
/07
/21

Asociația Forumul Artelor Vizuale lansează „Eforie Colorat - Intervenție culturală” inițiază un demers artistic și ecologic ce va schimba atmosfera și peisajul în cea mai veche stațiune de pe litoralul românesc, Eforie Sud.

21
/07
/21

După ce la finalul lunii iunie strada Ion Ghica din București a intrat în circuitul proiectului „Străzi deschise”, iar Centrul Ceh a profitat de ocazie pentru a organiza o după-amiază specială în stradă, a venit momentul ca această experiență să se repete, pe 24 iulie, între orele 16:00-22:00.

21
/07
/21

Începând de joi, 22 iulie 2021, în clădirea din strada Vasile Alecsandri nr. 6, Iași, vor funcționa 5 noi muzee: Muzeul Literaturii Române, Muzeul Poezie(i), Muzeul Teatrului Evreiesc în România, Muzeul Copilăriei în Comunism și Muzeul Pogromului de la Iași. În ziua inaugurării, intrarea la toate muzeele componente va fi gratuită.

13
/07
/21

Până pe 5 septembrie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă în expoziția „50 de ani. Școala de Modă din București” o sinteză a activității profesorilor și studenților de la Departamentul Modă din cadrul Universității Naționale de Arte București (UNArte).

28
/06
/21

Printr-o examinare atentă a unor forme de horror folcloric și prin optica ecologistă în care umanul și natura, umanul și non-umanul se suprapun și dialoghează, expoziția explorează intersecția dintre ezoterism și știință, folclor și tehnologie, feminism și ecologie, precum și istorie culturală și ficțiune speculativă.

25
/06
/21

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

18
/06
/21

Porumbel gulerat, fazan, coțofană, pitulice sfârâitoare, ciocănitoare, bufniță, stăncuță, pițigoi. Sunt câteva dintre cele 36 de specii monitorizate de Societatea Ornitologică Română în crângul verde din fața Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC).

15
/06
/21

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără și Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiștii români care au reușit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.

10
/06
/21

Anul 2021 este un an al aniversărilor multiple. 145 de la nașterea marelui sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuși, 65 de ani de la aderarea României la UNESCO, precum și 65 de ani de la înființarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO (CNR UNESCO) sunt câteva evenimente care vor fi marcate prin manifestări speciale.