Lucrarea Dorinei Horătău participă la Trienala Internaţională de Artă Textilă de la Riga
https://www.ziarulmetropolis.ro/lucrarea-dorinei-horatau-participa-la-trienala-internationala-de-arta-textila-de-la-riga/

Joi, 23 aprilie, Muzeul Naţional de Artă al Letoniei deschide cea de-a cincea Trienală Internaţională de Artă Textilă, cu tema “DIVERSITATE şi UNITATE”, această ediţie fiind organizată de Muzeul de Arte Decorative şi Design din Riga. Expoziţia este găzduită de Exhibition Hall Arsenāls, Riga, între 23 aprilie şi 10 Iunie 2015.

Un articol de Liliana Matei|22 aprilie 2015

Organizatorii Trienalei își propun să creeze o manifestare care să prezinte cele mai inovative tendințe ale artelor textile din Europa și din întreaga lume la ora actuală, prin selecția a 85 de lucrări din 28 de ţări. Tema Diversitate și Unitate a fost aleasă datorită desemnării Letoniei la președinția Uniunii Europe în 2015; astfel, accentul manifestării interoghează identitatea națională în context european și global.

Cât de diferit își exprimă culturile naționale propria identitate în cadrul european și global și în societatea contemporană? Este oare posibil ca în acest context social, politic și cultural să se creeze artă care să actualizeze, să surprindă sau să influențeze problemele acute ale epocii moderne?

Printre cei 85 de artiști selecționați dintre cei 186 de aplicanţi s-a numărat şi artista Dorina Horătău, a cărei instalație indoor, alcătuită dintr-o serie de ţesături realizate din iarbă uscată, tije poleite şi stofă din lână imprimată manual, descrie vizual conceptul autoarei.

Detaliu„În urmă cu câţiva ani, am fost nevoiţi să înstrăinăm agoniseala de o viaţa a bunicilor noştri pentru a ne asigura un viitor mai bun pentru propria familie în capitala României. O perioadă de timp m-am simţit smulsă din rădăcini, de aceea, pentru a păstra cumva legătura cu trecutul meu, am găsit de cuviinţă să cosesc şi să(-mi) adun iarba din curtea casei părinteşti pentru a o păstra într-o aşezare/ sit alcătuită dintr-o serie de ţesături-covor, care păstrează şi rememorează locul în care am crescut.

Statul român este un actor pasiv al migraţiei de orice fel a românilor şi indiferent în faţa precarităţii migraţiei româneşti în UE. Tinerii de astăzi nu mai consideră pământul natal o valoare esenţială, precum îl gândeau părinţii noştri, ci îl văd ca pe o marfă pe care o pot vinde oricând pentru a obţine un profit. Mă întreb ce forme va lua în timp aceasta cultură a migraţiei în care noţiunile de cetăţenie şi de identitate naţională sunt renegociate la fiecare pas.”, declară Dorina Horătău.

Dorina Horătău este preocupată în mod special de subiectele legate de compoziţia spaţiului interior şi de integrarea gestului textil în cadrul acestuia ca accent şi simbol. Acoperă o gamă largă de definiţii ale obiectelor realizate manual cu ajutorul fibrei – instalaţie (textilă), obiect textil spaţial, ambiental, „entitate sau prezenţă textilă” cu ajutorul materialelor de lucru convenţionale şi mai puţin convenţionale. Are un palmares bogat de expoziţii naţionale şi internaţionale.

Obţine Marele Premiu al Trienalei de Artă Textilă/ ediţia a V-a, Premiul BIAMT/Bienala Internaţională de Arte Miniaturale/ Secţiunea Arte Textile, Premiul pentru Arte Decorative „Arte în Bucureşti”/ ediţia a III-a, Bursa UAP/ Secţiunea Arte Decorative.

După închiderea expoziţiei, lucrarea artistei va intra în patrimoniul Muzeului de Arte Decorative şi Design din Riga.

22
/02
/24

„Invit tinerii să vadă ceva rar, deosebit - prima expoziție organizată în România despre imaginea samuraiului văzută de cei mai importanți artiști japonezi din perioadele Edo și Meiji”, a spus avocatul George Șerban, colecționar de stampe japoneze, la vernisajul expoziției „Samurai. Legendele Japoniei”, care a avut loc pe 21 februarie, la Muzeul Brukenthal din Sibiu, cu sprijinul JTI.

22
/02
/24

Niki (12 ani) și Vika (11 ani) se întâlnesc pentru prima dată în metroul din Harkiv, unde familiile lor s-au refugiat de război. O poveste de dragoste neașteptată și emoționantă, care ne amintește că empatia, generozitatea și speranța în ceilalți sunt singurele lucruri care ne pot salva umanitatea pe timp de război.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.

19
/02
/24

Actorul Pavel Bartoș va juca pentru prima dată rolul lui Decebal Necșulescu din piesa „...Escu” de Tudor Mușatescu, într-o coproducție care va avea reprezentații la București și Chișinău. Spectacolul va fi pus în scenă de echipe artistice reunite ale Teatrului „Stela Popescu” din București și Teatrului Național Satiricus Ion Luca Caragiale din Chișinău, într-o colaborare unică în peisajul teatral autohton.

19
/02
/24

Ca în fiecare an, artistul vizual M.C. Donici propune EXPOZIȚIA DE O ORĂ: o întâlnire fără coroane, fasoane, discursuri sau festivisme, de ZIUA BRÂNCUȘI. Ajuns la a VIII-a ediție, evenimentul produs de Asociația Culturală Arte-Factum va avea loc luni, 19.02.2024, între orele 14:00- 15:00, în spațiul din fața  Bustului  Brâncuși  din proximitatea Facultății de Arte a Universității de Vest, Timișoara.

16
/02
/24

Anul acesta marcăm Ziua Națională Brâncuși printr-un eveniment cu totul deosebit. Avem bucuria să vă anunțăm că sosește în premieră în România și va putea fi vizitată în exclusivitate la Galeriile Artmark o lucrare realizată de sculptor în 1905-1906, „Bustul unui patron de restaurant (Portretul lui Achille Baldé)”. Este vorba despre „o operă care nu a fost niciodată văzută, (fiind) considerată pierdută sau distrusă”.

15
/02
/24

Pe 26 martie 2024, începând cu orele 18.30, Opera Națională București va găzdui o ediție specială din ciclul de conferințe SCENA GÂNDIRII. Evenimentul, desfășurat sub titlul „Universitate, societate, creativitate”, va aduce pe scenă trei rectori ai unora dintre cele mai reprezentative universități românești.